Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat luni cererea unor personalități ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii drept ”ideal absolut dezirabil”, dar a adăugat că decizia depinde de celelalte biserici ortodoxe.
Purtătorul de cuvânt al BOR a explicat că ”aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut”, adăugând că astfel de decizii ”implică în mod normal un acord general” în rândul bisericilor ortodoxe – un deziderat extrem de greu de atins, dat fiind că Biserica Ortodoxă Rusă, spre exemplu, respinge majoritatea schimbărilor propuse.
Comunicatul integral al Bisericii Ortodoxe:
În legătură cu propunerea exprimată de mai mulți intelectuali creștini, real și onest implicați în viața Bisericii, propunere legată de discutarea la nivel sinodal pe marginea problemei sărbătoririi Paștelui la o dată comună în toată lumea creștină, vă rog să primiți următoarele precizări:
Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare.
Soluționarea acestei probleme, care NU este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox.
Este de menționat că aceste discuții s-au purtat frecvent și intens de-a lungul timpului, inclusiv de-a lungul secolului trecut.
Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia).
Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)?
Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.
Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului.
Este vorba despre o foarte veche discuție, ale cărei rădăcini coboară chiar înainte de secolul IV, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325) și care implică în mod normal un acord general.
Criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din anul 325 pentru calcularea datei Paștilor sunt următoarele:
1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica, Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia.
