Evoluțiile naționale și europene din domeniul combaterii antisemitismului și promovării vieții evreiești, tema centrală a dezbaterilor purtate timp de trei zile la București
Guvernul României și Comisia Europeană, cu sprijinul Federației Comunităților Evreiești din România, au organizat, în perioada 2 – 4 mai a.c., cea de-a IV-a reuniune a Grupului de Lucru pentru implementarea Strategiei Uniunii Europene privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești.
Evenimentul a reunit reprezentanți speciali, coordonatori și responsabili cu atribuții în domeniul combaterii antisemitismului din statele membre UE, precum și ai organizațiilor naționale, europene și internaționale ale comunităților evreiești, ai organizațiilor internaționale relevante și experți. De asemenea, reuniunea s-a bucurat de prezența unor reprezentanți ai autorităților și ai comunităților evreiești din Ucraina și Republica Moldova, ca dovadă a sprijinului pe care statele membre și instituțiile Uniunii Europene îl oferă statelor din vecinătate, astfel încât acestea să fie pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din modelele de bune practici prezentate. Această participare a adus în atenție faptul că agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei a pus în pericol locurile memoriei Holocaustului din această țară, unde în prezent locuiește a patra cea mai mare comunitate de evrei din Europa, și a evidențiat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel statal, care ne obligă la o intensificare a eforturilor de a preveni și combate eficient aceste evoluții.
În cadrul sesiunii de deschidere, organizate marți, 2 mai a.c., la Palatul Victoria, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat importanța găzduirii acestui eveniment la București, ca expresie a susținerii constante pe care România o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului, arătând că „în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației privind Holocaustul.”
De asemenea, Vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, a evidențiat contribuția României în lupta împotriva antisemitismului și a reiterat hotărârea Uniunii Europene de a câștiga lupta împotriva antisemitismului: „În prezent, 14 state membre dispun de o strategie națională și sperăm că acesta va fi cazul tuturor până la sfârșitul acestui an. Am fost foarte încurajat de schimbul de opinii cu miniștrii justiției din decembrie și de nivelul ridicat de angajament exprimat de toți cei prezenți în sală. Ca urmare a acestui fapt, Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 10 martie a decis ca de acum înainte să aibă un schimb de opinii regulat privind combaterea rasismului și antisemitismului și să servească drept platformă pentru îmbunătățirea coordonării politice. Acesta este un important pas înainte.”
Coordonatorul Comisiei Europene pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, Katharina von Schnurbein, a subliniat importanța angajamentului politic al autorităților române în acest domeniu, mai ales în contextul în care, la nivel european, „antisemitismul este în continuă creștere, iar evreii fac subiectul unor atacuri care le pun în pericol viețile.”
În intervenția sa, susținută în prima sesiune de lucru, deputatul Alexandru Muraru, Reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei, a reafirmat angajamentul statului român, evidențiind faptul că: „România va continua să se implice în eforturile de cooperare internațională pentru combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, consolidarea educației despre Holocaust și promovarea comemorării.”
La rândul său, Coordonatorul Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, Irina-Dumitrița Solomon, a subliniat, în cadrul sesiunii dedicate evaluării stadiului de implementare a strategiilor naționale în domeniul combaterii antisemitismului că „la fel ca în cazul consolidării democrației, lupta pentru combaterea antisemitismului este una continuă. Primul pas este ca fiecare stat să recunoască faptul că se confruntă cu flagelul antisemitismului și apoi să înceapă o muncă hotărâtă de combatere a acestuia. Din aceste motive, statele au datoria de a adopta strategii naționale specifice.”
Structurate pe cinci sesiuni, dezbaterile au vizat tematici precum: lupta împotriva antisemitismului și combaterea negării și distorsionării Holocaustului și teoriilor conspirației ca premise pentru democrații reziliente, stadiul implementării strategiilor naționale în domeniul combaterii antisemitismului, memoria Holocaustului sub presiune – studii de caz Ucraina și Republica Moldova, exemple de bune practici la nivel local și regional în domeniul combaterii antisemitismului și negaționismului și implicarea statelor membre în procesul de implementare a Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești.
Programul a cuprins, de asemenea, și o vizită la Memorialul Victimelor Holocaustului din București, organizată cu sprijinul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, precum și o serie de vizite culturale dedicate istoriei și culturii evreilor din România, găzduite de Federația Comunităților Evreiești din România, menite să sublinieze contribuția acestei comunități la dezvoltarea și modernizarea societății românești, dar și la promovarea dialogului, coeziunii, diversității, drepturilor și libertăților fundamentale, elemente care definesc România europeană de astăzi.
