Procuroarea Alexandra Lăncrănjan de la DNA – cunoscută după ce a instrumentat dosarul Tel Drum al fostului lider PSD, Liviu Dragnea – a clasat dosarul deschis după o investigaţie de presă a publicaţiei Recorder din octombrie 2021, se arată într-un răspuns oficial al DNA către G4media.ro.
Investigaţia intitulată „Clanul Marelui Alb” descria o presupusă reţea de prelaţi, oameni de afaceri şi politicieni, patronată de Patriarhul Daniel, care ar fi acordat preferenţial contracte pentru construcţia şi restaurarea bisericilor cu bani publici.
Clasarea a fost dispusă la începutul acestui an, însă solicitarea G4media.ro de furnizare de informaţii în baza legii 544/2001 a fost formulată în luna mai, iar răspunsul oficial al DNA a venit în iunie.
„La data de 16 ianuarie 2023, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării conform art. 16 alin 1, lit. a (“fapta nu există”) și b (“fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege”) din Codul de Procedură Penală. În cauza respectivă cercetările s-au desfășurat doar cu privire la faptă (in rem), prin urmare nicio persoană nu a avut calitatea de suspect sau inculpat”, precizează DNA în răspunsu către G4media.ro.
În esenţă, potrivit ordonanţei de clasare consultate de G4media.ro, procuroarea DNA a clasat dosarul deschis în octombrie 2021 cu următoarele argumente:
- Biserica Ortodoxă Română este o instituţie de drept privat, care “deși satisface nevoi de interes general și are personalitate juridică”, „nu are calitatea de autoritate contractantă” şi nu se spune legii achiziţiilor publice.
- Banii publici primiţi de Biserică, deşi substanţiali, “nu constituie partea majoritară a bugetului bisericii, aceasta având venituri din operațiuni comerciale, din activitatea societăților comerciale pe care le deține, din bunurile imobile pe care le exploatează și din donațiile de la persoane fizice și juridice private”.
- „În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu (…) nu sunt îndeplinite elementele de tipicitate în sensul că nu a fost identificată o dispoziție din legislația primară care să fie obligatorie pentru reprezentanții bisericii ortodoxe și să fie încălcată de aceștia în procedurile de atribuire a contractelor, lacunele legislative și deciziile de oportunitate privind distribuirea banilor din bugetele publice nefiind criterii de atragere a răspunderii penale”, se arată în ordonanţa de clasare consultată de G4media.ro.
- În privinţa acuzaţiei de trafic de influenţă, martorii audiaţi nu au confirmat că au fost pretinşi sau că s-ar fi dat bani pentru acordarea preferenţială a contractelor de construcţie şi restaurare a bisericilor. “Martorul Iorga Marian a mai declarat faptul că nu i-au fost niciodată pretinși bani sau alte foloase de către reprezentanții Bisericii Orotodoxe Române – B.O.R. pentru acordarea de lucrări la lăcașele de cult pentru care a făcut o ofertă și nici nu a dat, oferit sau promis bani sau alte foloase în acest sens”, se arată în ordonanţa de clasare consultată de G4media.ro.
Prin umare, procuroarea a dispus clasarea dosarului. Ea face însă câteva afirmaţii interesante.
„Din analiza declarațiilor martorilor și a documentelor existente la dosarul cauzei a reieșit că interacțiunile dintre persoanele cu putere de decizie din cadrul bisericii ortodoxe, persoanele din cadrul departamentului PMB care se ocupă de lăcașele de cult și persoanele private care colaborează cu biserica ortodoxă pot fi calificate ca lipsite de etică sau imorale, însă acestea nu se circumscriu în speța de față elementelor infracțiunii de trafic de influență.
Este evident că organizația neguvernamentală se comportă în realitate ca o societate comercială, chiar dacă o parte din proiectele sale sunt finanțate de stat, spre deosebire de proiectele altor operatori economici de drept privat, și că mimează o procedură concurențială și imparțială pentru atribuirea contractelor, deși nu are o obligație legală de a avea o astfel de procedură, iar în concret modalitatea de derulare a selecției este mistică și subiectivă. Cu toate acestea măsurile pentru reglementarea atribuirii fondurilor publice către lăcașele de cult, persoane juridice de drept privat, nu sunt în competența autorităților judiciare, iar comportamentul reprezentanților bisericii ortodoxe nu se circumscrie textului de incriminare motiv pentru care în cauză se impune clasarea”, se arată în ordonanţa de clasare consultată de G4media.ro.
Ancheta DNA a confirmat faptul că toate contractele erau aprobate personal de Arhiepiscopul Bucureştilor, Patriarhul Daniel. Audiat la DNA, consilierul patriarhului, Mircea Podoleanu, a descris în detaliu modalitatea BOR de acordare a contractelor de construcţie şi restaurare a bisericilor: se organiza o licitaţie, deşi – aşa cum constată procuroarea DNA – legea nu solicită acest lucru, ca în final ultimul cuvânt să îl aibă „Chiriacul locului„, adică Patriarhul Daniel: „da sau „nu”. Dacă preafericitul nu binecuvânta decizia comisiei de licitaţie, atunci licitaţia se relua.
<<La data de 02.11.2022, a fost audiat în calitate de martor numitul Podoleanu Mircea, care a explicat modalitatea în care se desfășoară activitatea de investiții în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, precizând următoarele:
” Activitatea de investiții se desfășoară în baza unui regulament aprobat de forurile tutelare, respectiv permanența arhiepiscopiei București care înseamnă un consiliu format din consilierii coordonatori ai sectoarelor din cadrul arhiepiscopiei. Ședințele Permanenței sunt conduse de un arhiereu, și la ele participă reprezentanții sectoarelor, adică coordonatorii de sectoare. Sectoarele sunt practic niște compartimente (administrativ, cultural, învățământ, social-filantropic, monumente și construcții bisericești etc). Acest regulament este afișat și pe site-ul Arhiepiscopiei București. Lucrările ce au drept obiectiv lăcașele de cult, fie că sunt finanțate din fondurile Bisericii Ortodoxe Române – B.O.R., sau din fonduri publice sunt supuse aceluiași regulament. Un lăcaș de cult prin consiliul parohial dezbate oportunitatea unei investiții (consolidări, reabilitări, reparații interioare și exterioare etc), în baza unei documentații. Preotul paroh pune în dezbaterea consiliului parohial necesitatea acestor lucrări. Consiliul parohial poate aproba sau respinge aceste propuneri de investiții. Consiliul parohial este format din enoriașii cei mai reprezentativi, respectiv cei care vin cel mai des la slujbe, ei sunt de obicei între 5 și 11 persoane în funcție de mărimea parohiei, preotul paroh și preotul sau preoții co-slujitori. Dacă se aprobă, este necesară elaborarea unei documentații tehnice de execuție. Pentru lucrările mari sau de amploare, parohia este obligată de legislație să elaboreze un proiect tehnic de execuție, și să obțină avizele și autorizația de construire aferentă lucrărilor. Pentru contractele de execuție lucrări și de proiectare cu valoare cuprinsă între 0 și 100.000 euro plus tva, parohiile și mânăstirile organizează o selecție de oferte transmise de firmele de specialitate. Nu există o procedură de publicitate a lucrărilor, reprezentanții lăcașelor de cult contactează direct firme specializate de construcții sau de proiectare, care le sunt cunoscute de la lucrări similare anterioare sau le sunt recomandate de reprezentanții altor lăcașe de cult. Parohiile primesc minim 3 oferte, care sunt puse în dezbaterea consiliului parohial spre aprobare. Consiliul parohial alege oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar (prețul cel mai mic). Apoi se adresează centrului eparhial prin protoierie, printr-o adresă în vederea obținerii aprobării încheierii contractului de execuție lucrări sau de proiectare. La această adresă se vor anexa copii de pe procesul verbal și copii după ofertele primite.
La nivelul centrului eparhial, aceste solicitări sunt preluate de către sectoarele de resort, în cazul nostru Sectorul Monumente și Construcții Bisericești. În cadrul sectorului se analizează solicitarea și documentele anexate, iar apoi cele care îndeplinesc condițiile sunt trimise spre ”binecuvântare” (o aprobare formală), Chiriacului locului (un arhiepiscop sau episcop care conduce o arhiepiscopie). După obținerea ”binecuvântării”, ele sunt trimise permanenței arhiepiscopiei unde sunt citite și aprobate. Secretariatul centrului eparhial trimite sectoarelor aprobările din ordinea de zi a permanenței. După aprobare, sectorul face comunicare scrisă prin protoierii către parohii, privind aprobarea solicitării sau respingerea solicitării de către permanență. Precizez faptul că, în cazul solicitărilor trimise Arhiepiscopiei Bucureștilor, Chiriacul locului este Patriarhul Daniel, iar acesta acordă o ”înaltă binecuvântare”. Chiriacul locului după ce citește solicitările, face o adnotare în dreptul capitolelor cu lucrările supuse spre aprobare, unde scrie ”da” sau ”nu”, iar lucrările în dreptul cărora se pune rezoluția ”nu”, sunt apoi respinse în permanenței arhiepiscopiei. Aprobarea permanenței se transmite către parohii, în care se menționează încheierea unui contract de prestării servicii de proiectare cu firma selectată inițial de consiliul parohial, contract care va fi avizat de sectorul canonic juridic din cadrul centrului eparhial.
După elaborarea documentației tehnice de execuție de către firma de proiectare selectată și obținerea tuturor avizelor și autorizației de construire, parohia va face demersurile necesare pentru implementarea acestui proiect, respectiv se va adresa centrului eparhial pentru stabilirea datei în care se poate organiza licitația pentru desemnarea constructorului în vederea executării acestei lucrări. Precizez faptul că este prevăzut în contract de proiectare, obținerea tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor de către proiectant, în numele beneficiarului.
De asemenea, cu 15 zile înainte de data stabilită pentru licitație, parohia va da un anunț în ziarul Lumina, care este un ziar cotidian editat de B.O.R., cu tirajul cel mai mare din România, în care se va specifica ziua, data, ora și locul la care se va ține licitația. Parohiile dau anunț doar în ziarul Lumina deoarece acesta este tipărit de B.O.R. și astfel nu există costuri. Parohia va specifica în acest anunț, de unde pot, cei interesați de această licitație, intra în posesia caietului de sarcini, care va cuprinde în mod obligatoriu, criteriile tehnico-economice care trebuiesc îndeplinite de către participanții la licitație (cifră de afaceri, personal angajat, utilaje, experiență similară în domeniu etc), lista cu cantitățile de lucrări elaborate de proiectant și încadrate în articolul de deviz, și tot proiectul tehnic aferent acestor lucrări (piese scrise și piese desenate). Specificații în privința posibilității subcontractării nu există. La ziua, data și ora stabilite în anunț, ofertanții înaintează ofertele în plic închis sigilat către comisia de licitație. Licitația se organizează la sediul centrului eparhial, iar comisia de licitație este formată din 3 persoane, respectiv reprezentant sector canonico-juridic, reprezentant sector economic și reprezentant sector monumente și construcții bisericești. Acești membri ai comisiei de licitație sunt numiți de hotărârea permanenței și au un mandat de 3-5 ani.
În fața comisiei de licitație și a participanților la licitație, se deschid ofertele și se întocmește un proces verbal, în care sunt consemnate oferta financiară, documentele atașate în vederea calificării pentru licitație și că li se va comunica la o dată ulterioară dacă au fost selectați drept câștigători sau nu. În termen de 2 săptămâni, comisia va întocmi un raport prin care propune spre aprobare permanenței firma cu oferta cea mai avantajoasă și prețul cel mai bun.
