Teodor Meleșcanu ridică două pensii speciale: una de fost angajat al Ministerului Afacerilor Externe și o alta de parlamentar. Reforma pensiilor speciale, care i-ar tăia 30% din ceea ce depășește 6.500 lei net, îi lasă tot o pensie foarte mare.
Teodor Meleșcanu are o pensie de 2.000 de lei luată pe baza contributivității și altă o pensie specială de la Ministerul Afacerilor Externe pe care l-a și condus. Această ultimă pensie, potrivit ultimei sale declarații de avere din 2020, este de 9.300 de lei.
Meleșcanu, alături de sute de parlamentari, a dat Palramanetul în judecată după ce o lege a abrogat pensiile speciale de parlamentari. În 2022, CCR a decis că este neconstituțională legea care a stat la baza ordinului, pe motiv că proiectul a fost adoptat în regim de urgență. Toți parlamentarii-pensionari care au contestat tăierea pensiilor în instanță au câștigat.
Meleșcanu rămâne cu 16.000 lei/lună pensie specială după „tăieri”
„Suntem vreo 300. E vorba de legea care s-a referit ca, în perioada în care am lucrat la Parlament, să nu avem posibilitatea de a include banii de pensie. Practic, timp de 16 ani, eu nu am avut contribuție la pensie (n.r. – în sens de pensie privată), pentru că hotărârea – legea, până la urmă – a spus că la sfârșit, când ajungi la 75 de ani, atunci poți să beneficiezi de o indemnizație de la Parlament.
Asta este situația, iar din punctul meu de vedere cred că e normal să respectăm legea care a fost adoptată: adică, dacă de acum înainte s-a hotărât să se elimine această indemnizație…în momentul acesta cei care vin (în Parlament) sigur, nu mai beneficiază”, a declarat Teodor Meleșcanu în 2020.
Meleșcanu are 4 mandate de parlamentar și va primi în jur de 11.000 lei net pensie de parlamentar. Spre comparație, Petre Daea cu 3 mandate, are 9.000 lei net pensie specială.
Meleșcanu va încasa din cele două pensii speciale suma de 20.000 de lei pe lună. Din aceasta, statul va opri 30% din ce depășește 6.500 de lei, adică 4.000 de lei. Meleșcanu va rămâne, după reforma pensiilor speciale, cu 16.000 lei pe lună.
Credea că naționalizarea e bună
Newsweek România a scris că ,în anii 60, pe când se pregătea să intre în diplomația comunistă, Meleșcanu a redactat o lucrare de diplomă intitulată „Probleme juridice privind naţionalizările efectuate în ţările socialiste” în care argumenta necesitatea și legalitatea confiscării de către comunism a “proprietăţii capitaliste”.
Țăranii nu merită pământ
Teodor Meleșcanu susține, în lucrarea sa, că despăgubirile pentru naţionalizări sunt opționale: „Țara noastră și alte țări ce au înfăptuit naționalizările au plătit unele despăgubiri parțiale, dar nu ca urmare a existenței unei obligații juridice, ci pentru a contribui la normalizarea relațiilor externe. Naționalizarea este un act licit prin însăși natura sa, iar neplata de despăgubiri nu-l transformă într-un act ilicit“.
„Sub conducerea clasei muncitoare în frunte cu Partidul Comunist Român, masele muncitoare din țara noastră au trecut la înfăptuirea revoluției socialiste din țara noastră. Printre cele mai importante măsuri ale revoluției socialiste la noi în țară s-a situat și naționalizarea, efectuată la 11 iunie 1948 prin legea 119 votată de Marea Adunare Națională, urmată la un timp relativ scurt de o serie de legi și decrete ce adânceau procesul început prin legea sus menționată“, scria actualul președinte al Senatului în 1966.
Adevărul este că, pentru că au refuzat naționalizarea, mii de țărani au fost trimiși în pușcărie de către comuniști. Au îndurat torturi și umilințe. Le-au fost confiscate pământurile fără nicio compensație. Familiile celor care au refuzat să intre cu pământul în Cooperativele comuniste au avut de suferit. Copiii nu au avut acces în facultăți.
Meleșcanu mi-a precizat că “lucrarea se referă la chestiuni legate de procesul de naționalizare și face o evaluare a problemelor de natură juridică ridicate de acesta”.
