Pensiile magistratilor ar putea fi mai mici decat cele din sistemul public, in cazul in care legea care supraimoziteaza pensiile judecatorilor si procurorilor, dispune recalcularea pensiilor aflate in plata si creste varsta de pensionare a magistratilor la 60 de ani va intra in vigoare in forma votata de Senat si Camera Deputatilor.
Semnalul de alarma este tras de Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) – condusa de judecatoarea Dana Girbovan, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) – condusa de judecatoarea Andreea Ciuca, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) – condusa de judecatoarea Florica Roman, Asociatia Procurorilor din Romania (APR) – condusa de procuroarea pensionara Elena Iordache si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR) – condusa de procuroarea pensionara Kibedi Katalin (foto de la stanga la dreapta), conform luju.ro.
UNJR, AMR, AJADO, APR si ANMPR au trimis in urma cu cateva zile un amicus curiae la CCR pentru sustinerea si completarea sesizarii de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind legea care taie pensiile magistratilor si schimba conditiile de pensionare (click aici pentru a citi). Asociatiile profesionale explica pe larg motivele pentru care proiectul de lege este unul profund neconstitutional, atragand atentia ca acesta contravine principiului legalitatii si incalca hotararile precedente ale Curtii Constitutionale, a fost adoptat cu incalcarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului si este profund viciat in privinta claritatii si previzibilitatii.
De asemenea, acelasi proiect de lege, arata asociatiile, incalca independenta justitiei, precum si independenta personala a judecatorilor, incalca principiul neretroactivitatii, principiul securitatii juridice si principiul nediscriminarii.
In realitate, are loc o eliminare a pensiilor de serviciu
Foarte important, proiectul de lege reprezinta de fapt o eliminare a pensiilor de serviciu, chiar daca acestea sunt garantate chiar prin deciziile anterioare ale CCR. Spre exemplu, in cazul in care proiectul de lege va intra in vigoare in forma adoptata de Parlament la sfarsitul lunii iunie, magistratii ar putea avea pensii chiar si mai mici decat cele din sistemul public. Un aspect extrem de periculos, adaugam noi, care nu va face altceva decat sa grabeasca iesirea din sistem a celor care au decizii de pensionare emise pe legea actuala pe care le pot activa in orice moment pana la promulgarea legii, dar mai important va crea riscul aparitiei unui fenomen de coruptie pe scara larga in Justitie, in conditiile in care magistratii beneficiaza de salarii si pensii mari tocmai pentru a se feri de orice fel de tentatii, avand in vedere ca judecatorii si procurorii se confrunta cu probleme de orice natura la fel ca orice om de rand.
O alta deficienta majora din proiectul de lege se refera si la cresterea varstei de pensionare la 60 de ani. Astfel, cele cinci asociatii profesionale subliniaza ca grila privind etapizarea cresterii varstei de pensionare nu va face decat sa dea nastere unei discriminari in sistem, iar cu titul de exemplu UNJR, AMR, AJADO, APR si ANMPR arata ca daca o persoana este nascuta in anul 1975, iar alta in anul 1976, chiar daca ambele au absolvit facultatea la acelasi moment, au intrat in profesie in acelasi an si au aceeasi vechime in profesie, persoana nascuta in 1975 se va putea pensiona la varsta de 50 de ani, in timp ce persoana nascuta in anul 1976 doar la varsta de 60 de ani, fara a exista niciun element de natura sa justifice diferenta de 10 ani.
Sesizarea de neconstitutionalitate formulata de ICCJ va fi discutata la CCR in 26 iulie 2023.
Prezentam fragmente din amicus cruriae trimis la CCR de UNJR, AMR, AJADO, APR si ANMPR (documentul fiind atasat integral la finalul articolului):
“Cu privire la neconstitutionalitatea extrinseca a legii
Astfel cum s-a specificat in sesizarea Curtii Constitutionale, formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform Hotararii nr. 4/29 iunie 2023, adoptata in Sectiile Unite, actul normativ dedus controlului de constitutionalitate a priori este neconstitutional extrinsec sub trei aspecte:
-legea contravine principiului legalitatii si incalca hotararile precedente ale Curtii Constitutionale;
-legea a fost adoptata cu incalcarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului;
-legea este profund viciata in privinta claritatii si previzibilitatii
(…)
Modificarile referitoare la pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor, cuprinse in legea dedusa controlului de constitutionalitate, incalca independenta justitiei
Problema pensiei de serviciu a magistratilor a facut obiectul a numeroase exceptii si obiectii de neconstitutionalitate. In acest context, printr-o multitudine de decizii, Curtea Constitutionala a subliniat, in mod constant si neechivoc, ca pensia de serviciu constituie o componenta esentiala a independentei justitiei, componenta care beneficiaza de protectie constitutionala.
(…)
Pensia de serviciu a magistratilor beneficiaza de o ampla consfintire si la nivel international.
Printre altele, Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, adoptate de cel deal VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevad ca ‘durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege’.
De asemenea, art. 6.4. din Carta europeana privind statutul judecatorilor, statueaza ca ‘in mod special, statutul garanteaza judecatorului sau judecatoarei care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala’. Totodata, potrivit art. 8-3 din Carta Universala a Judecatorului, judecatorul are dreptul sa ceara pensionarea si sa primeasca o pensie corespunzatoare nivelului profesiei sale.
Art. 7 din Magna Carta a Judecatorilor, adoptata de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni in anul 2011, statueaza ca, dupa consultarea puterii judiciare, statul trebuie sa asigure resursele umane, materiale si financiare necesare pentru buna functionare a justitiei. Pentru a fi departe de orice influente nepotrivite, judecatorul trebuie sa beneficieze de o remuneratie si de un sistem de pensionare adecvate, care sa fie stabilite prin lege.
Potrivit art. 2.21 lit. a), b) din Declaratia Universala privind Independenta Justitiei (Declaratia ‘Montreal’), in timpul exercitarii functiei lor, judecatorii trebuie sa primeasca salarii si, dupa pensionare, acestia trebuie sa primeasca pensii, iar salariile si pensiile judecatorilor trebuie sa fie adecvate, proportionale cu statutul, demnitatea si responsabilitatea functiei lor. Recomandarea nr. R (94)12 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor a subliniat importanta independentei judecatorilor in scopul intaririi preeminentei dreptului in statele democratice si in considerarea art. 6 CEDO, precum si a ‘Principiilor fundamentale privind independenta puterii judecatoresti’ (adoptate de ONU), stabilind obligatia statelor de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma.
Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea Constitutionala – dupa ce a facut trimitere expresa la ‘Recomandarea nr. R (94)12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei’, la ‘Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985’, la ‘Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata in anul 1998’ –, a constatat ca in toate aceste documente principiile si masurile stabilite cu privire la statutul si drepturile magistratilor sunt puse in relatie directa cu prevederile art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege.
In aceste conditii, Curtea Constitutionala a constatat ca, desi unele dintre documentele internationale mentionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le contin si prin finalitatile pe care le urmaresc, fiecare dintre acestea vizeaza direct texte cuprinse in pacte si in tratate la care Romania este parte si, prin urmare, se inscriu in spiritul prevederilor art. 11 si 20 din Constitutie.
Din cuprinsul celor anterior aratate, rezulta ca pensia de serviciu a magistratilor beneficiaza de protectie constitutionala si de protectia conferita de instrumentele internationale adoptate sau ratificate de Romania sub un dublu aspect: cuantumul pensiei si varsta de pensionare. Cele doua componente sunt garantate si protejate ca o compensatie partiala pentru lipsirea de o serie de drepturi fundamentale, de care beneficiaza ceilalti cetateni, in conditiile incompatibilitatilor si interdictiilor ce le sunt impuse, precum si pentru responsabilitatea si riscurile pe care le presupune profesia.
Incalcarea independentei personale a judecatorilor si a principiului neretroactivitatii [art. 15 alin. (2) din Constitutie]
Regimul juridic al pensiei de serviciu al magistratilor, instituit prin legea dedusa verificarii, incalca independenta acestora, prin modificarile aduse cuantumului pensiei si instituirea varstei standard de pensionare.
De asemenea, astfel cum a subliniat Inalta Curte de Casatie si Justitie, in exceptia de neconstitutionalitate cu care a sesizat Curtea Constitutionala, ‘Dispozitiile art. III din Legea criticata incalca principiul independentei justitiei, dar si pe cel al neretroactivitatii legii civile reglementat prin art. 15 alin. (2) din Constitutie. Prin Decizia nr. 900/2020, antereferita, Curtea Constitutionala a retinut, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, inclusiv cel al magistratilor, ca ‘legiuitorul este liber sa acorde, sa modifice sau sa suprime componenta suplimentara a pensiei de serviciu, in functie de posibilitatile financiare ale statului’, aceasta interventie legislativa nu se poate face cu incalcarea principiului tempus regit actum, legiuitorul fiind tinut sa respecte principiile si valorile constitutionale cu privire la optiunile legislative. Or, asa cum am aratat anterior, optiunile legiuitorului in materia pensiei de serviciu a magistratilor sunt circumscrise conditiei de respectare a garantiilor independentei justitiei, garantii intre care se numara si obligatia pozitiva a statului de a asigura stabilitatea financiara a magistratilor atat in timpul activitatii, cat si ulterior incetarii acesteia’.
Instanta suprema a citat o serie de decizii ale Curtii Constitutionale, precum si dispozitii ale documentelor internationale la care Romania este parte, conchizand ca, din ansamblul tuturor acestor statuari cu valoare de principiu rezulta ca, desi este acceptabila din punct de vedere constitutional o diminuare a componentei suplimentare a pensiei de serviciu (in privinta componentei necontributive), atare constatare este aplicabila doar in privinta celorlalte categorii de pensii stabilite in baza unor reglementari speciale, diferite de cele din sistemul de pensii publice, nu insa si in privinta magistratilor, intrucat se opun garantiile independentei acestora, in configuratia stabilita de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, cu referire la dispozitiile art. 124 alin. (3) si ale art. 132 alin. (1) din Legea fundamentala.
In acelasi sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie a aratat ca: ‘Reducerea cuantumului pensiilor ca urmare a aplicarii cumulative a tuturor masurilor reglementate prin aceasta lege [ex: recalcularea pensiei de serviciu, revizuirea numarului lunilor ce constituie baza de calcul, ajungandu-se pana la 25 ani (300 de luni) si aplicarea impozitului] constituie o masura prin care afectarea este atat de substantiala, incat echivaleaza cu anularea beneficiului pensiei de serviciu’.
Cuantumul pensiei
Referitor la cuantumul pensiei, asa cum reiese neechivoc din cuprinsul jurisprudentei constitutionale si al instrumentelor internationale, magistratii trebuie sa beneficieze de o pensie de serviciu cat mai apropiata in cuantum de valoarea drepturilor salariale de care au beneficiat in activitate. In mod evident, elementul de referinta avut in vedere nu este cuantumul veniturilor de pe toata durata de activitate, ci cuantumul acestora la data inscrierii la pensie, pentru ca altminteri valoarea pensiei depinde de aspecte complet neprevazute si aflata in afara oricarei posibilitati de control si de previzibilitate, precum valoarea cu care s-au diminuat aceste venituri ca urmare a inflatiei.
In acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, cuantumul pensiei magistratilor este o componenta a principiului independentei justitiei, care include si alte garantii; securitatea financiara a magistratilor, element al independentei justitiei, presupune si asigurarea pensiei de serviciu, ca garantie sociala; principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, in aceeasi masura in care apara celelalte garantii ale acestui principiu; acordarea pensiei de serviciu magistratilor este o componenta a independentei justitiei, garantie a statutului de drept (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 873/2010 si Decizia nr. 900/2020).
Or, Legea dedusa controlului de constitutionalitate a priori contravine in mod flagrant standardului de protectie mentionat. In acest sens, subliniem ca mecanismul de calcul instituit, desi aparent favorabil, este in realitate complet atipic si conduce la stabilirea unei pensii al carei cuantum poate fi chiar inferior celui ce ar putea fi stabilit in sistemul public de pensie. Astfel, baza de calcul utilizata de legiuitor este reprezentata de media indemnizatiilor brute si a sporurilor cu caracter permanent realizate in cei 25 de ani anteriori deschiderii dreptului la pensie, venituri asupra carora se aplica procentul de 80%. Spre deosebire de orice alt sistem de pensie, baza de calcul a pensiei magistratilor nu este supusa niciunei actualizari, ceea ce inseamna ca, in concret, pensia va fi determinata in raport de veniturile realizate pe parcursul celor 25 de ani, venituri a caror valoare reala actuala a fost mult diminuata ca urmare a inflatiei.
In concret, in prezent, 80% din venitul realizat in urma cu 25 de ani va insemna in cele mai multe cazuri o valoare absolut derizorie in conditiile in care numai in anul 2022 rata anuala a inflatiei a fost de 16,4%, ceea ce inseamna o devalorizare cu 16,4% a unei sume de bani, prin raportare la anul 2021. In schimb, in sistemul public de pensii, spre exemplu, modalitatea de determinare a punctajului prin raportarea veniturilor efectiv realizate la venitul mediu, coroborata cu actualizarea constanta a punctului de pensie si cu aplicarea indicelui de corectie determina o actualizare a veniturilor ce constituie baza de calcul si aducerea acestora la o valoare proportionala actuala. In acelasi sens, in cazul pensiilor militare, actualizarea veniturilor din perioada de referinta prin raportare la o persoana aflata in functie asigura o corectie a devalorizarii veniturilor de referinta prin inflatie.
Asa fiind, in lipsa unui mecanism de actualizare a sumelor care compun baza de calcul se ajunge la o reducere substantiala a cuantumului pensiei, mult sub valoarea veniturilor nete realizare de magistrat anterior inscrierii la pensie.
Totodata, nu poate fi ignorat nici faptul ca, de-a lungul timpului, valoarea indemnizatiei brute a cunoscut oscilatii semnificative ca urmare a modificarii regimului juridic al sarcinilor fiscale, fara ca acest lucru sa se reflecte asupra veniturilor nete realizate. Mentionam in acest sens, O.U.G. nr. 79/2017, prin care contributiile sociale au fost transferate integral la angajat.
In raport de acest aspect, baza de calcul a pensiei fluctueaza in functie de aspecte care nu au avut in concret vreun efect asupra veniturilor efectiv realizate, iar magistratii a caror baza de calcul va cuprinde perioada de dinainte de 1 ianuarie 2018 vor suferi o diminuare a pensiei, cu toate ca modificarea introdusa prin O.U.G. nr. 79/2017 a fost menita a fi una strict fiscala.
Mai mult, plafonarea cuantumului pensiei la media veniturilor nete care compun baza de calcul conduce la o diminuare si mai drastica a cuantumului pensiei, in conditiile in care aceste venituri au fost substantial devalorizate pe parcursul celor 25 de ani ca urmare a inflatiei.
In fine, scaderea cuantumului pensiei la un nivel mult sub cel realizat la data inscrierii la pensie este determinata si de luarea in considerare a unor venituri de la inceputul carierei, cand veniturile realizate erau substantial reduse ca urmare a lipsei vechimii in munca si in specialitate si a lipsei gradelor profesionale.
Toate cele anterior aratate vor conduce la o reducere substantiala a cuantumului pensiei de care beneficiaza magistratii, mult sub cuantumul veniturilor nete avute la data pensionarii si foarte probabil chiar sub valoarea pensiei determinate conform regulilor din sistemul public de pensii.
Cu privire la varsta de pensionare
Dupa cum am aratat, in jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a subliniat ca garantiile constitutionale care insotesc pensia de serviciu a magistratilor vizeaza atat conditiile si criteriile de acordare, cat si cuantumul acesteia (a se vedea, de exemplu, decizia nr. 20 din 2 februarie 2000). Sub acelasi aspect, prin Decizia nr. 262 din 5 mai 2016, Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 385 din 20 mai 2016, Curtea a retinut ca ‘in temeiul art.16 din Constitutie, care consacra principiul nediscriminarii, prevederea continuta de Legea nr.47/1992 nu poate impiedica judecatorul Curtii Constitutionale care, inainte de implinirea varstei de 60 de ani, realizeaza o vechime de cel putin 25 de ani in functiile enumerate de art.82 alin.(2) din Legea nr.303/2004 sa beneficieze de pensia de serviciu prevazuta de acest text de lege’.
De asemenea, prin Decizia nr. 900/2020, Curtea Constitutionala a statuat ca ‘inca de la data introducerii pensiilor de serviciu ale magistratilor, potrivit dispozitiilor art. 103 alin.(1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii’. In aceeasi decizie, Curtea a mai retinut ca ‘Pensia de serviciu fiind inerenta carierei in magistratura, conditia vechimii de 25 de ani trebuie raportata la perioada de timp pe care persoana a dedicat-o efectiv acestei cariere, suportand in mod implicit incompatibilitatile, interdictiile, responsabilitatile si riscurile pe care le presupune exercitarea profesiei judiciar,…’ si ca ‘pensiile si varsta de pensionare trebuie sa fie in mod adecvat garantate prin lege’.
Din cuprinsul considerentelor anterior citate rezulta ca standardul constitutional de protectie pentru pensia de serviciu a magistratilor vizeaza inclusiv conditiile de pensionare, iar intre aceste conditii se numara dreptul de a beneficia de pensie de serviciu dupa 25 de ani de vechime in profesie, indiferent de varsta avuta la data realizarii vechimii.
O atare conditie este justificata de restrictiile, incompatibilitatile, riscurile si raspunderea pe care magistratura le presupune. Cu alte cuvinte, varsta de pensionare, odata consacrata legal, este garantata constitutional si nu mai poate fi schimbata decat in limitele trasate in jurisprudenta Curtii (printre care posibilitatea ca, in anumite conditii, sa fie diminuata recunoasterea vechimii efectuate in alte profesii juridice asimilate).
Totodata, durata mandatului, care se impune a fi garantata legal, conform Principiilor fundamentale privind independenta magistraturii, nu poate fi inteleasa numai ca durata minimala, ci sub toate aspectele sale, inclusiv din perspectiva interdictiei de a prelungi obligatoriu acest mandat dincolo de limitele trasate la accederea in profesie. De altfel, in acest sens este art. 6.4. din Carta Europeana privind Statutulul Judecatorilor, care prevede ca ‘in mod special, statutul garanteaza judecatorului care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala’.
In orice caz, stabilirea unei varste standard de pensionare care conduce la imposibilitatea de pensionare, in raport de legea in vigoare la data accederii in profesie, contravine standardelor internationale in materie. Sub acest aspect, prin Avizul privind aranjamentele constitutionale si separarea puterilor si independenta sistemului judiciar si de aplicare a legii din Malta – CDLAD(2018)028, Comisia de la Venetia a aratat ca ‘in ceea ce priveste varsta de pensionare, Comisia de la Venetia a exprimat critici dure cu privire la reducerea varstei de pensionare atunci cand acest lucru se aplica judecatorilor in functie, dar nu exista nicio obiectie, in principiu, pentru cresterea varstei de pensionare in cazul in care judecatorii in functie isi pastreaza posibilitatea sa se retraga conform regulilor actuale’. Asadar, chiar daca s-ar admite ca standardul constitutional nu obliga in mod inerent la recunoasterea posibilitatii de pensionare dupa o vechime in profesie de cel putin 25 de ani, orice modificare in aceasta privinta ar putea fi aplicata numai celor care dobandesc calitatea de magistrat dupa intrarea in vigoare a legii. In realitate, modificarea cumulata a modalitatii de calcul cu introducerea varstei minime de pensionare conduce la anularea completa a pensiei de serviciu pentru magistrati si crearea unui regim juridic chiar inferior celui stabilit in sistemul public. Sub acest aspect, spre exemplu, in sistemul public de pensii stagiul complet de cotizare este actualmente de 32 de ani si 2 luni pentru femei si de 35 de ani pentru barbati, iar raportat la Legea criticata, magistratilor care au intrat in profesie imediat dupa absolvirea facultatii li se impune o vechime in profesie de 37-38 de ani, la care se adauga perioada asimilata a studiilor, de 4 ani, ceea ce inseamna un stagiu total de cotizare de 41-42 de ani. De asemenea, in sistemul public varsta standard de pensionare pentru femei in iulie 2023 este de 62 de ani si o luna, iar pentru barbati de 65 de ani. Mai mult, in sistemul public exista posibilitatea pensionarii anticipate sau anticipate partiale dupa realizarea stagiului complet si depasirea acestuia cu un numar de ani, posibilitate nerecunoscuta de Legea criticata. In acest sens, raportat la stagiul de cotizare realizat, in sistemul public de pensii femeile judecator si procuror s-ar putea pensiona anticipat partial de la varsta de 57 de ani si o luna si anticipat de la varsta de 58 de ani si 2 luni, asadar sub varsta prevazuta in legea criticata. De asemenea, judecatorii si procurorii s-ar putea pensiona anticipat partial de la varsta de 60 de ani (ca si in legea criticata) si anticipat de la varsta de 61 de ani.
In plus, niciuna dintre facilitati recunoscute in sistemul public, precum posibilitatea reducerii varstei standard de pensionare, reducerea stagiului de cotizare sau majorarea punctajelor in anumite conditii, nu sunt recunoscute de regimul instituit prin Legea criticata.
Coroborand cele aratate cu modalitatea de calcul a pensiei, concluzia care emerge este ca legea supusa controlului de constitutionalitate nesocoteste flagrant toate garantiile constitutionale evocate constant in jurisprudenta Curtii.
De altfel, pe tot parcursul procesului legislativ, reprezentantii puterii legislative si puterii executive au sustinut public ca ceea ce se urmareste este inlaturarea pensiilor de serviciu ale magistratilor si supunerea acestora ‘regimului contributivitatii’. Mecanismul ales nu a fost cel al abrogarii directe a dispozitiilor cuprinse in Legea nr. 303/2022 referitoare la pensia de serviciu, ci modificarea completa a regimului juridic al pensiei de serviciu, actualmente reglementat de aceste norme, pana la nivelul la care, in fapt, din multe puncte de vedere, noul regim este chiar inferior celui reglementat prin Legea nr. 263/2010 sau Legea nr. 127/2019. Mai trebuie remarcat faptul ca diminuarea dreptului la pensia de serviciu, pana aproape la golirea sa completa de continut, nu este insotita de nicio reducere a incompatibilitatilor, restrictiilor, responsabilitatilor si riscurilor, ci, din contra, coincide cu un moment in care magistratura se confrunta cu una dintre cele mai grave si acute lipse de personal din ultimele decenii.
(…)
Legea criticata contravine principiului nediscriminarii
Cu privire la principiul egalitatii in fata legii si principiul nediscriminarii, Curtea Constitutionala a statuat, intr-o ampla jurisprudenta constanta, ca acestea presupun instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite si ca principiile sunt incalcate atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor cazuri egale, fara o motivare obiectiva si rezonabila, sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019). In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca art. 14 din Conventia privind apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii si ca reprezinta o incalcare a acestor prevederi orice diferenta de tratament savarsita de stat intre indivizi aflati in situatii analoage, fara o justificare obiectiva si rezonabila (a se vedea, spre exemplu, cauza Burden impotriva Regatului Unit). Or, legea criticata instituie, sub multiple aspecte, un tratament diferit pentru subiecti aflati in situatii substantial similare.
-Bunaoara, conditionarea acordarii pensiei de serviciu de o varsta standard de pensionare conduce la situatii vadit discriminatorii si care nu sunt justificate de niciun element obiectiv. Spre exemplu, daca o persoana este nascuta in anul 1975, iar alta in anul 1976, chiar daca ambele au absolvit facultatea la acelasi moment, au intrat in profesie in acelasi an si au aceeasi vechime in profesie, persoana nascuta in 1975 se va putea pensiona la varsta de 50 de ani, in timp ce persoana nascuta in anul 1976 doar la varsta de 60 de ani, fara a exista niciun element de natura sa justifice diferenta de 10 ani.
-De asemenea, fata de prevederile art. XIII alin. (5) si (6) din Legea criticata, cei care pana la data intrarii in vigoare a Legii indeplinesc conditiile legale pentru a beneficia de pensie, conform dispozitiilor actuale sau au cel putin 25 de ani vechime, se pot pensiona in conditiile legii vechi, pana in 31 decembrie 2028. Asa fiind, cel care la data intrarii in vigoare a legii are 25 de ani vechime se va putea pensiona indiferent de varsta, chiar si la 48 de ani, insa cel caruia ii lipseste o zi din cei 25 de ani se va putea pensiona numai 12 de ani mai tarziu, la varsta de 60 de ani, desi ambii sau inscris la pensie sub imperiul aceleasi legi. In mod evident, o asemenea diferenta de tratament nu poate fi nici justificata si nici proportionala cu vreun scop, oricare ar fi acela. Tot in privinta vechimii, daca pentru cei vizati de art. XIII alin. (5) si (6) din Legea criticata, vechimea realizata in alte profesii asimilate este valorificata fara limite, pentru cei care nu indeplinesc conditiile acestei norme si se pensioneaza dupa data intrarii in vigoare, poate fi valorificata o vechime asimilata de maxim 5 ani, care urmeaza a fi redusa treptat, anual, pana la inlaturarea completa.
–In ceea ce priveste cuantumul pensiei, aceleasi dispozitii ale art. XIII alin. (5) si (6) din Legea criticata, prevad ca, pentru subiectii la care se refera, pensia va fi stabilita conform legii vechi, inclusiv sub aspectul cuantumului, ceea ce creeaza o situatie vadita de discriminare, atat fata de cei care s-au pensionat anterior, cat si pentru cei care se vor pensiona sub imperiu legii noi. Pentru cei din urma, pensia va fi determinata exclusiv prin mecanismul de calcul prevazut de legea noua, mecanism care, asa cum s-a aratat, conduce la o diminuare considerabila a cuantumului pensiei, in timp ce pentru persoanele deja inscrise la pensie, pensia va fi recalculata conform art. III din Lege, prin raportare tot la noul mecanism, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acesteia. Cu alte cuvinte, pentru magistratii deja inscrisi la pensie, dar si pentru cei inscrisi la pensie sub legea noua, cuantumul pensiei va fi determinat conform legii noi, in timp ce, pentru cei ce cad in domeniul de aplicare al art. XIII alin. (5) si (6), pensia va fi stabilita conform legii vechi, mult mai favorabile.
