România s-a angajat în fața Comisiei Europene să reducă deficitul bugetar la 4,4%, în caz contrat oficialii europeni pot suspenda, pentru început, 25% din banii disponibili, adică echivalentul a 18 milioane de euro.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a transmis către Europa Liberă că fără măsuri fiscale care să asigure ajustarea cheltuielilor, România nu are șanse să reducă deficitul bugetar în acest an, până la 4,4% din PIB, așa cum s-a angajat în fața Comisiei Europene. Un deficit bugetar de 4,4% din PIB ar însemna un minus la pușculița publică de aproximativ 68 de miliarde de lei, adică peste 13 miliarde de euro.
Potrivit sursei citate, suma echivalează cu mai multe obiective majore de infrastructură, precum autostrăzi sau poduri ca cel peste Dunăre de la Brăila.
Deși ministrul exclude ca România să ajungă la un deficit de peste 6%, economistul șef al BNR, Valetin Lazea, avertiza că deficitul ar putea ajunge la 6% din PIB și că fondurile UE vor fi pierdute dacă nu se iau urgent măsuri. De altfel, Comisia Europeană a reproșat deja țării noastre că are multe facilități fiscale în timp ce suferă de boli ce țin de disciplina fiscal-bugetară.
Marcel Boloș exemplifică: numai facilitățile fiscale acordate unor categorii profesionale sau domenii ajung să coste România 75 de miliarde de lei pe an.
Ministrul Finanțelor spune că liderii coaliției de guvernare au în vedere reducerea cheltuielilor, prin măsuri precum anularea angajărilor la stat pentru posturile care acum sunt vacante sau reducerea efectivă a cheltuielilor în instituții. Nu se ia în calcul reducerea salariilor, mai explică Boloș.
De cealaltă parte, ministrul PSD Marcel Ciolacu le-a cerut miniştrilor care coordonează reforme asumate de România prin PNRR să se concentreze pe „regândirea de priorităţi şi reajustarea de proiecte în vederea finalizării”, până la 31 august, a renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Europa Liberă arată însă că nu este vorba despre renegocierea întregului PNRR, ci despre faptul că România trebuie să includă în acest plan investiții energetice.
Uniunea Europeană a acordat României aproape 1,4 miliarde de euro în acest scop, prin programul RePower EU.
Neliniște la Bruxelles
Europa Liberă mai atrage atenția asupra faptului că de ani de zile, România este printre statele care primesc mai mulți bani din bugetul comun al Uniunii Europene decât contribuie la pușculița comunitară. În plus, de trei ani, România se află în procedură de deficit bugetar excesiv, adică deficitul este de peste 3% din PIB. Alte state din Uniune, cele care sunt net contributoare la bugetul comun, se pot întreba de ce locuitorii lor trebuie să susțină indisciplina financiară a României, spun surse guvernamentale pentru Europa Liberă.
Totodată, guvernul României s-a confruntat în ultimele luni cu numeroase probleme financiare majore, de la bugetul supraestimat, până la cheltuielile apărute peste noapte cum ar fi creșterea salariilor din Educație sau suportarea creșterilor de prețuri la materialele de construcții folosite în investițiile începute prin PNRR.
Întrebat de Europa Liberă dacă România va cere Comisiei Europene să accepte creșterea deficitului bugetar al României în acest an, ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloș, a spus că acest lucru ar fi exclus. Totodată, liberalul recunoaște că țara noastră riscă să se trezească cu fonduri europene suspendate dacă nu reduce deficitul bugetar.
„În regulamentul de aplicare a PNRR și în cel de aplicare a Fondului de coeziune scrie cu subiect și predicat că își rezervă dreptul Comisia Europeană de a suspenda fonduri. Încep cu 25% și urcă progresiv”, explică ministrul Marcel Boloș. Acest procent înseamnă aproximativ 18 miliarde de euro.
Pentru că România are la dispoziție 73,3 miliarde de euro prin cele două programe. Banii din PNRR reprezintă 27,3 miliarde de euro, disponibili pentru reforme și investiții, dar numai până în anul 2026, mai notează sursa citată.
Prețul pensiilor speciale
România putea accesa încă de anul trecut două tranșe de bani din PNRR, însă Guvernul Ciucă a reușit să obțină o singură tranșă. Asta deoarece a doua tranșă a fost amânată pentru acest an, însă abia luna trecută Comisia Europeană a dat undă verde primirii celei mai mari părți din cele 2,8 miliarde de euro disponibile, din cauza întârzierii reformelor asumate. România ar putea primi următorii bani în luna septembrie.
Europa Liberă mai subliniază că în acest an, dacă toate ministerele îndeplineau obiectivele din PNRR la timp, România putea cere două tranșe de bani, cu numărul 3 și 4, care ajung la aproximativ 6 miliarde de euro. Suma reprezintă echivalentul a 12 poduri peste Dunăre precum cel inaugurat recent la Brăila (aproximativ 500 milioane de euro) sau cel puțin trei autostrăzi mari.
Doar că România nu poate depune cererea nici măcar pentru a treia tranșă de bani, pentru că nu a îndeplinit obiectivul de a avea adoptată o reformă a pensiilor speciale. O lege în acest sens a fost adoptată la finalul sesiunii legislative a Parlamentului, însă legea a fost atacată la CCR, care va judeca speța pe 26 iulie.
Pentru a putea depune a treia cerere de plată pentru banii din PNRR, de 2,8 miliarde de euro, România trebuie să încheie reforma pensiilor speciale, a guvernanței economice în sistemul de stat și să aplice legea decarbonizării. De asemenea, pentru a putea primi banii din tranșa a treia, Guvernul trebuie să realizeze și legea pensiilor publice, printre alte obiective.
