Astăzi vom sporovăi, stimabili cititori de 7 Est, despre o epopee mai tare chear decât Eleada și Odiseea la un loc. Defunctul Homer s-ar răsuci, zâcem noi, negreșit în mormântul lui antic și de demult, de ciudă că spunem noi povestea în locul lui. Mai precis, ne referim la unul din episoadele fierbinți din Evul Mediu întunecat permanent, de la enstetuțiunea pe care o cunoaștem cu toții drept u,m,f sau făbricuța locala de doftori, altfel spus. Cazul soților făptuitori Dar În Băț a fost unul chear zguduitor, despre cum lăcomia poate atinge într-atăt de mult mințile unor cetățeni aproape savanți, care pentru câteva sute de epuroi per cap de învățăcel, totalmente, undeva la 124 de suflete notate de procorori, și-au batut joc de veața lor. Dar credeți că le pasă? Nuuu. Credeți că au dus-o rău pe timpul osândei de 3 anișori suspendați acordați de miloșii giudecători? Nuuu.Duduia Dar În Băț, par egzampl, a apărut frecvent cu dezinvoltură după condamnarea definitivă, pe toate tembeliziunile țării, de unde ne învăța cum să purtăm măscuța pamdemică. Și multe alte giumblușcuri ne mai recomanda dumneaei din pușcăriuța digitalizată a giustițiunii fară egal a țărișoarei. După ce a pierdut, prin sentință, că altfel nu se dezlipea defel, șefia spitalutului cu infectați, a tras niște sforicele să fie pus șăf finuțul dumneaei. Să se ascundă dă după el, firește. Și dădea sfaturi didactice în continuare, fără nicio remușcare. Acușica expiră și termenul de 5 ani, în care onorabilii giudecători i-au interzis duduii predarea la catedră și o să o vedem iar în hălațel pe holurile de la făbricuță, la vânătoare de învățăcei retarzi sau fără speze medicale sau politichienești, de la care să ia, cu nea’ Ghiță Dar În Băț împreună, iar câteva miișoare de cocostârci. Fondul de pensionare, na, că are și dumnealor o vârstă. Cât despre soțul Ghiță, el poate fi văzut stimabili cetitori, la spitalul condus de cumătrul Evu, mai ales noaptea prin gărzi. Că de, cumătrul se rușinează un picuț cu el dar vreo două trei mii de epuroi tot îi bagă pe statul de plată pentru efort de a face prezența. Că deh, l-a ajutat nea Ghiță când era tânăr și nepriceput în a tufli rezodente blonde prin gărzi și prin blocurile din jurul spetalului. Cum spuneam și în alte ocaziuni, stimabililor, la făbricuță magistru să fii, noroc să ai. La ăștia tot răul când sunt prinși cu mita în sac e, de fapt, spre bine. Așa că cele bune stimabili pacienți, să aveți muuultă răbdare și Dumnezeu cu mila! Dar mai bine Doamneajută să nu ajungeți pe mâna lor fără să aveți la voi cardul și alte cele trebuincioase.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!
