Adrian Corduneanu a vrut să scape de arestul la domiciliu pentru câteva zile. Totuşi, judecătorii ieşeni au respins solicitarea acestuia.
„Instanţa constată legalitatea si temeinicia măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul Adrian Corduneanu, măsură preventivă pe care o mentine. Respinge cererea de acordare a permisiunii părăsirii domiciliului în perioada 12 – 20 septembrie 2023 formulată de către inculpat. Constată legalitatea si temeinicia măsurii controlului judiciar dispusă fată de inculpatele Ramona Carmen Corduneanu si Carmen Mihalcea, măsură preventivă pe care o mentine fată de ambele inculpate. Respinge ca nefondată cererea de revocare a măsurii controlului judiciar formulată de inculpata Carmen Mihalcea„, au afirmat judecătorii ieşeni.
Printre persoanele trimise în judecata se numără și soția acestuia, Ramona Corduneanu, cei doi notari Răzvan Ionuț Costin și Daniel Bogdan Florea, precum și avocatul Ionuț Crasmaru și un agent imobiliar.
Adrian Corduneanu, ” Nașu’ ” rețelei de escrocherii imobiliare Sunt aduse acuzații legate de înființarea unui grup infracțional organizat, înșelăciune, fals intelectual și fals în declarații, abuz în serviciu, infracțiuni legate de deținere de droguri de mare risc, camătă și spălare de bani.
Cum acționa gruparea lui Corduneanu? În anul 2015 a fost organizat strategic acest grup infracțional, fiind format din persoane având funcții important (avocat, notar), cât și din persoane „mai Putin citite”, care se ocupau de infracțiunile de înșelătorie și spălare de bani, conform comunicatului DIICOT.
Tot cei de la DIICOT menționează faptul că, gruparea identifica titulari de drepturi reale asupra unor imobile sau persoane care aveau vocație la obținerea unor astfel de drepturi. Conform anchetatorilor ar fi peste 50 de victime, de la oameni de afaceri, impătimiți ai jocurilor de noroc, pana la persoane care dețin diferite terenuri/imobile în Iași.
După ce erau obținute informațiile necesare, erau contactate persoanele cu drepturi asupra imobilelor și erau induse în eroare și convine sa semneze împuterniciri notariale în favoare liderului grupării, acte care îi oferea aparența de legitimitate pentru tranzacționarea drepturilor respective și însușirea sumelor de bani. Persoanele yvatamante erau convinse sa creadă că aceasta acționa cu buna credință și în limitele beneficiilor financiare, în urma valorificării bunurilor imobiliare.
Cum erau luate cu acte false proprietăți de milioane și apoi vândute Cătălin Sandu îşi folosea cunoştinţele şi sursele din domeniul imobiliar pentru a identifica persoane vârstnice ale căror cereri de retrocedare a unor terenuri fuseseră aprobate de comisiile de fond funciar sau de instanţă, moştenitori cărora nu le fusese emis încă certificatul de moştenitor sau persoane care aveau titlu de proprietate pentru un teren a cărui situaţie juridică devenise ulterior incertă.
După obţinerea informaţiilor, Cătălin Sandu lua legătura cu notarul Costin, care avea acces, prin natura meseriei sale, la diverse baze de date. Costin verifica situaţia juridică a terenurilor şi obţinea copii după anumite documente.
Dacă erau necesare informaţii suplimentare, acestea erau obţinute fie de Sandu, fie de Iulian Ilincariu, un alt membru al grupului, de la funcţionari ai Oficiului de Cadastru (OJCPI) sau ai Primăriei.
Procurorii au identificat patru funcţionari, fără a fi clar dacă aceştia erau conştienţi că se fac părtaşi la o viitoare escrocherie. Cheia „surselor” lui Sandu era un referent al OJCPI, care furniza copii după schiţe cadastrale, cărţi funciare, hotărâri judecătoreşti ori titluri de proprietate.
Serviciile furnizate de funcţionari nu erau gratuite, aceştia fiind recompensaţi financiar periodic, cu sume variind în funcţie de valoarea „ponturilor” furnizate. După întocmirea „dosarului”, Sandu îi contacta pe proprietarii sau moştenitorii terenului respectiv, spunându-le că există persoane interesate să le achiziţioneze şi le propunea un preţ bun.
Urma o întâlnire cu viitoarea victimă, fie la domiciliul acesteia, fie în diferite localuri din Iași. Victima era convinsă să încheie un contract special de mandat sau o împuternicire notarială pe numele lui Sandu, prin care acesta era împuternicit să tranzacţioneze terenul în numele proprietarului. Ulterior, terenul era vândut, dar banii nu mai ajungeau la proprietar, ci se opreau în buzunarele membrilor grupului. Aceştia nu se grăbeau.
În cazul terenului deţinut de M.F., între contactarea victimei şi vânzarea efectivă a terenului acesteia au trecut patru ani.
În alt caz, proprietara a fost contactată în 2017, iar o parte a terenului de 34 ha a fost vândută în 2020. Acest mod de lucru ducea şi la perioade în care nu existau încasări.
În această situaţie, pentru a păstra interesul membrilor grupului, Cătălin Sandu împrumuta sume importante de la persoane din lumea interlopă, precum Adrian Corduneanu. La acesta se apela şi pentru asigurarea protecţiei grupului. În dosar au formulat cereri de constituire ca parte civilă 11 persoane, două dintre acestea solicitând restituirea în natură a terenurilor, iar 9 dintre acestea au cerut obligarea inculpaților la plata despăgubirilor în valoare de aproximativ 2,2 milioane de euro. S-a solicitat menținerea măsurilor asiguratorii și obligarea inculpaților, prin rechizitoriu, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 260.000 de lei. Dosarul se află acum la Curtea de Apel Iași pentru soluționare.