Una foarte scurta stimabililor, deoarece începe uichendul și ne-am propus să mergem să ne relaxăm la Cârja, la pește, cu domnul Farmaxon. Deoarece domnii și doamnele oamenii legii sunt vipuri zilele astea, după dextructurarea capului mafiot beșinos de la Waslui, veni vorba la o bere cu unchiul nostru și cu un coleg al lui cu epoleți imaginari despre marele Corado Emiliano Cataneva, căzut la pârnaie cu ajutorul coledgilor dumnealui. Corado, pe când era dottore care punea cătușe cu blană și avea boală mare la arte, a cumpărat nește icoane vopsite pe pânză, de la un doftor, care la rândul lui nu punea cătușe. Ci peismekere. Prețul convenit a fost 100.000 de epuroi. Dar Corado, uns cu tăte alifiile, știa că priveliștile erau furate ăhăha, pe la rivoluțiune, de nește rivoluționari, de la muzeu. Și i-a dat doftorului cu tesloianu unei țepe în testicole. Nu, de data asta Frumușelu chiar nu a avut vreo legătura cu țepuloaia asta. Doftorul s-a dus la Bucale și a turnat la tanti Codruța. Care l-a umflat pe Corado la stațea următoare. Ce a urmat știți din presă. Incoruptibilul integru s-a ales și el cu încuietoare pe labe, cum punea el de fapt altora până atunci. Și cu statutul schimbat din om în pușcariaș al legii. A fost deranj mare atunci cu icoanele furate, dextructurați toți. Ei bine, epilogul îl știți dar nu așa cum am aflat noi. Turnătorul tesloiat de Corado a sfârșit și el poprit chear zilele trecute, că punea la oameni vii peismekere de la mortăciuni. Na, legea tălionului, ochi pentru ochi și turnare pentru turnare. Stimabililor noi nu v-am spus saga asta pentru râs, ci pentru pildă. Dacă o fi să turnați vreodată, ceea ce noi nu dorim nimănui în ruptul capului, să nu cumva să turnați om de lege sau echivalent. Că vă dibuie ai lui mai devreme sau mai târziu și ajungeți să giucați table cu Gigipușcărie multă sus în dealul Copăului, la stânga, pe doftor Vicol.
Atentionare! Acesta este un pamflet, parțial rupt de realitate dar parțial real și nu merge la cremenal!