„În apropiere este o mânăstire foarte mare și frumoasă, unde este un călugăr cu 18 călugărițe. Acolo, orice boală ai avea și mergi unde face slujba călugărul acela pe care îl cheamă Arsenie, te faci bine”. Fragmentul face parte din trailerul documentarului „Arsenie. Viața de apoi”, regizat de Alexandru Solomon. Documentarul, făcut cu pelerini găsiți printr-o agenție de casting, a avut premiera la București pe 29 august, iar din 1 septembrie rulează în cinematografe.
Cum de s-a uitat la Arsenie Boca? „E greu să nu te uiți la el, pentru că figura lui e peste tot – în birouri, inclusiv la CNC, la Centrul Cinematografiei, de exemplu, sau în taxiuri, în magazine”, a răspuns regizorul Alexandru Solomon, invitat duminică la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.
În România, fenomenul religios a devenit foarte puternic în ultimii 30 de ani. „Nu se întâmplă numai la noi treaba asta, după căderea comunismului și sfârșitul acestei ere, fenomenul religios și gândirea asta magică au căpătat amploare peste tot în lume. Și putem să ne uităm că și în America fenomenul Trump e cumva bazat pe un fel de reviriment al valorilor tradiționale, conservatoare. Așa încât mi s-a părut că figura lui Arsenie Boca oglindește apetitul ăsta pentru gândirea magică și religie și că la scara României e super important de vorbit despre asta”, a explicat regizorul.
Prin documentarul despre cultul Arsenie Boca în România, un fenomen al ultimului deceniu, regizorul spune că și-a propus să creeze o punte de discuție între oameni care au credințe și convingeri diferite, dincolo de polarizarea din societatea românească care e foarte vehementă, cel puțin în online, unde oamenii nu își mai ascultă și tolerează convingerile.
Începând din 2018, regizorul a mers, timp de trei ani, în pelerinaje organizate de diferite asociații pentru a înțelege fenomenul Arsenie Boca: „Mi s-a părut că e imperios necesar să văd cu ochii mei cine sunt pelerinii, de ce merg acolo, ce văd fiecare dintre ei în Arsenie Boca”. Alexandru Solomon a povestit despre prima sa participare la un pelerinaj, fiind surprins să constate că fenomenul Arsenie Boca atrage oameni dintr-o plajă socială diversă: oameni fără bacalaureat, dar și oameni cu studii, „din clasa de mijloc sau chiar mai sus”, fiecare cu propria motivație.
„La primul pelerinaj la care am fost prin vara lui 2018, eu credeam că sunt într-o lume care e complet diferită de lumea mea. La primul popas, când ne-am dat jos din microbuz, a venit un tânăr la mine, cred că era la student, până în 25 de ani, și mi-a zis: Ce îmi plac filmele tale! Felicitări pentru protestul pe care l-ai făcut la Patriarhie. Deci din start stereotipul ăsta al „pupătorilor de moaște” a fost contrazis la prima experiență. Era un om tânăr, cultivat cinefil, care era chiar interesat ce făcusem eu la Patriarhie, un gest împotriva instituției și politizării religiei în România. Și nu vedea în asta un soi de atac la credința lui, pentru că el mergea în pelerinaj evident pentru că era credincios. Și lucrurile au continuat și plaja e foarte diversă, sunt oameni care sunt foarte cultivați, care vin, să zicem, din clasa de mijloc sau chiar mai sus, sunt oameni care nu au bacalaureat și merg acolo. Motivațiile sunt foarte diverse și asta mi s-a părut interesant și am făcut exercițiul ăsta de participare la pelerinaje timp de aproape trei ani, am tot filmat, dar lucrurile nu se adunau, adică nu era ceea ce căutam. Mi s-a părut tot timpul superficială incursiunea asta”, a mărturisit regizorul.
Chiar și așa, el a ajuns la concluzia că „oamenii au un soi de relație directă cu sfântul lor”, o relație care „nu trece prin biserică, prin instituție sau prin dogmă”.
„Au o relație, nu știu, pe unii i-a ajutat – spun acum chestii triviale – au rămas în drum cu mașina și sfântul i-a ajutat, le-a reparat motorul. Dar și în momente mult mai dificile din viață, când au pierdut pe cineva sau au avut o problemă majoră de sănătate. Acestea sunt motivațiile să zicem directe, punctuale, dar peste toate acestea eu cred că societatea românească este într-o depresie gravă, post ’89, care s-a accentuat foarte tare și în timpul pandemiei, neîncrederea asta fundamentală deja în democrație, instituțiile politice, rețeaua sanitară, tot suportul social care e făcut praf, totul face ca oamenii să recurgă la ceruri”, consideră regizorul Alexandru Solomon.
În jurul lui Arsenie Boca este o întreagă industrie. De cine este controlată? Este controlată de biserică sau există antreprenori independenți?, a fost întrebat de moderatori.
„Fenomenul marketingului este mai vast și din el trăiesc o grămadă de oameni, zona Hațegului, chiar și o parte din Țara Făgărașului trăiesc din această industrie”, spune regizorul filmului documentar „Arsenie. Viața de apoi”. Sunt magazine, restaurante, pensiuni, hoteluri, florării și un întreg ecosistem legat de produse naturiste, bio, de exemplu miere și alifii – toate care poartă imaginea lui Arsenie Boca. Este un fenomen care merge în paralel cu puterea carismatică a figurii lui Arsenie Boca, sfântul unor oameni, fiecare dintre ei vede în el fiecare altceva. „Sigur că și lor le repugnă comercializarea, dar în același timp lucrurile nu pot fi oprite”, crede regizorul Alexandru Solomon.
captură din documentarul „Arsenie. Viața de apoi”
„Constatarea cea mai sumbră, după experiența asta, e că oamenii se lasă foarte ușor manipulați pe fondul de nevoie intimă religioasă și că ne îndreptăm, cumva și din analfabetism istoric sau din necunoaștere, către valorizarea acestor formule autoritare antioccidentale, antieuropene conspiraționiste care sunt în spațiul public din ce în ce mai puternice. Și asta vom vedea la alegerile de anul viitor cu ce o să se soldeze”, a concluzionat Alexandru Solomon.