În timp ce medicilor li se plătesc gărzile cu câțiva zeci de lei pe oră, banii adevărați se încasează prin fake-uri, un articol de „cercetare științifică” relevând dimensiunea imposturii în sistemul sanitar din România. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila apare printre cei 14 semnatari ai unui articol dubios publicat într-un jurnal finanțat din fonduri europene și coordonat de Ministerul Educației și Cercetării. În total „cercetarea” are 858 de cuvinte. Asta înseamnă că ministrul Alexandru Rafila a contribuit cu 61,29 de cuvinte la darea de seamă publicată pe post de cercetare. Articolul scris cu accente de jurnalist debutant nu se apropie deloc de o cercetare științifică demnă de titlurile semnatarilor, scrie jurnalistul Mircea Azar de la lumeapolitica.ro
„Cercetarea” științifică care poartă semnătura ministrului Rafila a apărut în jurnalul Germs publicat de către Asociația pentru Creșterea Vizibilității Cercetării Științifice și susținut de Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”. Redactorul șef al publicației este doctorul Adrian Streinu Cercel.
Ce i 14 autori sunt: Adrian Streinu-Cercel, Cătălin Apostolescu, Oana Săndulescu, Dan Oţelea, Anca Streinu-Cercel, Ovidiu Vlaicu, Simona Paraschiv, Otilia Elisabeta Benea, Rodica Bacruban, Maria Niţescu, Alexandru Rafila, Amalia Şerban, Adriana Pistol, Daniela Piţigoi
19 milioane de EURO pentru o însăilare ca de pe google
Proiectul a fost finanțat cu 19 milioane de lei cu fonduri europene prin programul POSDRU. Toată afacerea a fost realizată de către același Adrian Streinu Cercel.
Vă prezentăm fragmentul de început care reprezintă contribuția a doi dintre autori
„La data de 26 februarie 2020, România a raportat primul caz confirmat de SARS-CoV-2 (sindromul respirator acut sever coronavirus 2) – un bărbat în vârstă de 25 de ani din județul Gorj, România. O investigație epidemiologică în județul Gorj a fost demarată la data de 25 februarie 2020, după ce s-a aflat că un cetățean italian care se întorsese recent din România fusese diagnosticat cu boala coronavirus-2019 (COVID-19) în Rimini, Italia. Cetățeanul italian (pacientul zero) vizitase România în perioada 18-22 februarie și inițial se considera că a dezvoltat simptome după întoarcerea sa în Italia, unde s-a prezentat pentru prima dată la spital. Cu toate acestea, într-un interviu ulterior, pacientul italian a declarat public că avea deja simptome și febră înaltă în seara primei sale zile în România și că a avut febră pe toată durata șederii sale în România, dar nu a căutat asistență medicală decât după întoarcerea în Italia.” se arată în „cercetarea” publicată de cei 14 autori care menționează că au o contribuție egală.
