Problema tarii noastre este ca a intrat prea tarziu in modernitate. S-a inceput acest proces, al lepadarii de feudalism, abia dupa Marea Unire. Dar a fost un proces foarte anevoios si cu multe sincope, explica profesorul Ciprian Mihali de unde provine aceasta lipsa de apetit pentru carte, pentru citit, pentru cunoastere a romanilor – mereu pe ultimul loc in Europa la aceste capitole. Modernizarea presupune doua componente, cea de ordin material, prin lucruri cuantificabile concret, precum ar fi electrificarea ori construirea de sosele si de fabrici. Cealalta e mai subtila – presupune emanciparea intelectuala a populatiei.Prima componenta a fost facuta de bine, de rau, incepand cu anii 50 ai secolului trecut. Cea de-a doua – nu. Romanii nu sunt familiarizati cu cartea, cu cunoasterea, pentru ca aceasta este cultura locala. Lipseste exercitiul acesta si abia copiii celor plecati din tara au descoperit, odata integrati in sistemele de invatamant occidentale, ca te poti realiza prin cunoastere, prin educatie.In plan intern, aceste probleme au generat in lant necazuri. Exista niste foarte puternice relatii feudale, care permit perpetuarea actualei stari de lucruri. Privilegiile monarhilor locali si ale Bisericii sunt aparate cu inversunare. Asa e posibil sa vedem politicieni pictati in biserici. Totul converge in aceasta directie. La deschiderea anului scolar nu sunt chemati in licee si gimnazii absolventi care au reusit si au devenit arhitecti ori doctori, sa fie exemple pentru copii. Vin popa, politistul si primarul, pentru ca elevii sa invete de mici raporturile de putere: in fata cui trebuie sa se inchine si in fata cui sa-si tina gura. Nimic despre cunoastere, nimic despre carte.Avem efect de domino: aceasta societate produce politicieni precum Pandele, care cheltuie milioane ca sa trimita oamenii la pelerinaje, in loc sa faca doua-trei laboratoare pentru copiii din scolile orasului Voluntari. Ori premieri precum Ciolacu, care se filmeaza cumparand pufuleti si pateu in exercitii de un populism ieftin si care nu au nicio forta de exemplu si nicio forta de tractiune inspre inainte a societatii”.
De ce ar fi nevoie? Ciprian Mihali spune ca de „lideri politici care sa traga societatea inainte, nu sa gadile inertiile si prejudecatile si fricile!”. Ce ar trebui facut? Ca actualii conducatori sa aiba curajul sa iasa in fata multimilor si sa transmita ca „pentru binele public si pentru ce inseamna cresterea acestei natii, avem nevoie mai degraba de parcuri stiintifice si nu de coloane de sute de autocare care, pe bani publici, duc oamenii la pelerinaje”.
Ar fi posibil asa ceva? Nu se stie. Dar, din fericire, traim intr-o noua era, deschide profesorul Mihali culorile tabloului. Azi, exista nenumarate surse alternative de educatie. Ai un profesor prost la istorie? Mergi singur la Roma si vezi Columna lui Traian! Te duci in Viena, in Berlin, experimentezi si vezi alte modele sociale si culturale. Apoi vii acasa si refuzi ce-ti propun Ciolacu si Pandele. Tinerii care au azi 15-25 de ani sunt mai liberi si se vor revolta mai des, iar cu ei va incepe cu adevarat schimbarea Romaniei.