O casă construită prin subscripție publică de Casa Share nu reușește să fie racordată la curent electric de 4 ani din cauza politicii hămesite după bani a companiei EON. Fără a ține cont de faptul că în această casă socială trăiește o femeie singură cu trei copii, EON condiționează familia să cumpere un stâlp de 6000 de lei pentru a-l monta pe domeniul public, stâlp care după 24 de ore ar intra în patrimoniul companiei. Cerința EON este cu atât mai imorală cu cât Primăria Holboca și-a dat acceptul de racordare a casei la o altă rețea din apropiere, iar legea spune că pentru clienții casnici, indiferent de amplasarea locului de consum, racordarea este gratuită și obligatorie, aceasta urmând să fie făcută de către distribuitorul de energie.
ANRE pare a fi un moș neputincios de la asociația blocului în care s-a aciuat un clan de șmecheri numit EON, care ignoră orice reglementare. Racordarea la rețeaua electrică este definită strict de procedurile elaborate de către Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care ar trebui să fie implementate așijderea de către EON, fără nicio interpretare proprie. Ei bine, EON ignoră în mod voluntar directivele ANRE și aplică propriile politici monopoliste, abuzive și ilegale. O demonstrează un caz elocvent pentru bătaia de joc cu care EON îi tratează pe ieșeni de ani de zile. Fără nici cea mai mică remușcare sau lipsă de moralitate, angajații EON își bat joc de 4 ani de zile de o familie monoparentală beneficiară a unei locuințe prin Casa Share, pe care o condiționează într-o abordare cămătărească, să achite 6 mii de lei către EON pentru a i se monta un stâlp pe domeniul public, de la care să se poată face racordarea la rețeaua electrică.
Prețuri supraevaluate și angajați EON pe post de perceptori
Imediat după ce casa din Cristești-Holboca a fost finaliziată de Casa Share, Iuliana și cei trei copii minori ai ei au zis că și-au văzut visul cu ochii. Bogdan Tănase, președintele Casei Share, le-a dat casa la cheie, cu apă la chiuvetă și canalizare prin fosă septică, singurul lucru care mai trebuia rezolvat fiind curentul în casă. În anul 2019 s-a făcut cerere către EON pentru emiterea avizului tehnic de racordare și cerere pentru avizul de amplasament, necesar pentru determinarea punctului de consum, achitand si taxele aferente.
“Imediat după ce ne-am mutat în Casa Share, am făcut cerere pentru racordare la EON. Timp de câteva luni bune nu a dat nimeni curs cererii, așa că am făcut o alta, în urma căreia a venit la un moment dat un inspector de zonă care a măsurat distanța de la stâlp și până la casă și mi-a spus că e o diferență de 30 de metri de acoperit, fapt pentru care va trebui să cumpăr de la ei un stâlp ca să poată face racordul la curent, prețul avansat fiind de 6000 lei. Acest stâlp, ar fi urmat apoi să treacă, în 24 de ore, în patrimoniul EON. Suma este mult prea mare pentru veniturile casei, așa că nu am putut da curs. În schimb, primăria a reușit anul acesta să facă o extindere de rețea prin spatele casei, ceea ce ne-ar permite o racordare la curent fără a mai fi nevoie de stâlp. Am vorbit la Primărie și am obținut un acord de principiu pentru racordare, fapt pentru care am făcut și o adresă către EON. La ceva timp după această comunicare, a venit din nou în zonă acel angajat EON, dar nici nu a vrut să discute cu noi, darmite să arunce o privire la rețeaua publică din spatele casei. “Nu se poate. Vouă vă trebuie în față un stâlp și ăla costă 6 mii de lei”, a ținut-o una și bună angajatul ”,ne-a declarat Lazăr Iuliana.
Nu se știe din ce burtă nesătulă au scos cei de la EON suma de 6000 ei, în condițiile în care un stâlp la o societate de profil din Iași ajunge să fie cumpărat și transportat cu 1500 lei, iar Ordinul ANRE 141/2014, care reglementează tarifele de racordare a utilizatorilor la rețelele electrice stipulează un preț de 3000 lei pentru un branșament monofazat aerian standard cu deschidere suplimentară. Mai mult, în cazul familiei Lazăr, se putea , și chiar situația o impunea, montarea unui branșament monofazat subteran.
ANRE cu directive, EON cu politica banului
Racordarea unui imobil la rețeaua de distribuție se realizează cu respectarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nr. 59/2013, cu modificările și completările ulterioare.
“Dacă distanța de la rețea până la imobil este mai mare de 100 de metri, este necesară extinderea rețelei de distribuție. Cazul prezentat se încadrează în această categorie, fiind necesară extinderea rețelei. Extinderea rețelei de distribuție publică poate fi făcută la solicitarea Unității Administrativ Teritoriale (Primăriei) şi/sau utilizatorului sau a unui grup de utilizatori şi poate fi cofinanţată şi de solicitanţi în conformitate cu ordinul ANRE nr. 36/2019 cu modificările și completările ulterioare – Metodologie pentru evaluarea condiţiilor de finanţare a investiţiilor pentru electrificarea localităţilor ori pentru extinderea reţelelor de distribuţie a energiei electrice”, este poziția EON Iași, prin care, practic, se exonerează de la orice intervenție.
Tergiversarea, metoda de lucru la EON
Ce nu spun cei de la EON este faptul că în urmă cu 4 ani, parlamentarii adoptau cu o largă majoritate o lege referitoare la simplificarea procedurilor de racordare la rețelele de gaze și energie electrică. Pentru clienții casnici, indiferent de amplasarea locului de consum, racordarea la ambele tipuri de rețele devenea gratuită și era obligatorie să fie făcută de către distribuitorii de energie, la cererea solicitantului. La fel, gratuită a devenit și racordarea locurilor de consum ale consumatorilor non-casnici, dacă locul de consum este la mai puțin de 2,5 km de capătul rețelei, în anumite condiții. Foarte important, racordarea, care devenea gratuită și obligatorie, trebuie să se facă în 90 de zile de la obținerea autorizației de construire pentru respectiva lucrare.
“Aceste termene sunt devansate de foarte multe ori, în mod expres pentru a pune bețe în roate solicitantului. În mod normal se fac diligințele între EON și primăria pe raza căreia se dorește racordarea, Primăria face studiul de soluții și îl transmite către EON și în maxim 6 luni de zile ar trebui ca solicitarea să fie finalizată, cu record în poartă, numai că EON tergiversează lucrurile și rezolvarea unei solicitări poate dura și 3 ani. Practic, își pasează pisica de la unul la altul și fac rabat de la lege, doar pentru a obține niște beneficii financiare care intră în contradicție cu legea, cu ce spune ANRE”, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, o sursă din interiorul EON.
Rețeaua Primăriei, ultima speranță
Potrivit OUG, racordarea la rețelele de gaze și energie electrică va fi gratuită doar pentru consumatorii casnici și în anumite limite. Cel mai important aspect pentru publicul larg este că, pentru consumatorii casnici, racordarea rămâne gratuită, dar în niște limite. “În cazul clienților casnici, contravaloarea lucrărilor de racordare inclusiv a celor de proiectare se suportă integral de către operatorul de distribuție până la limita unui racord mediu, așa cum este el definit de ANRE”. Așadar, Autoritatea de Reglementare va stabili ce înseamnă un “racord mediu”, și pentru energie și pentru gaze, iar gratuitatea se va referi doar la cheltuielile pentru acest racord mediu. Totodată, rămâne prevederea ca cine dorește să se racordeze la rețele poate să o facă cu orice firme de construcții avizată de ANRE, urmând ca, în cazul persoanelor fizice, firma de distribuție să ramburseze ulterior cheltuielile. Pentru familia Lazăr, o scăpare din acest hățiș birocratic ar fi racordarea la rețeaua publică extinsă de Primăria Holboca, în proximitatea Casei Share.
“Acum 2 luni am dat în funcțiune o rețea de energie în partea de sus a Casei Share, iar distanța dintre stâlp și casă nu este mai mare de 50 de metri, deci ar putea să fie racordată fără probleme. Ne vom ocupa de acest record, urmând să fie rezolvate avizele și celelalte acte cu EON-ul”, a dat asigurări Neculai Panfil, primarul comunei Holboca.
