Unul dintre cei mai importanti lideri ai gruparii care au importat peste 1.500 de tone de gunoaie in Romania a fost saltat duminica de pe Aeroportul Oradea. Numele acestuia este Bogdan Macra. DIICOT a efectuat duminica peste 40 de perchezitii in acest caz.
La sediul DIICOT Timisoara vor fi conduse un numar de aproximativ 40 persoane, in vederea audierii.
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deseuri care s-au ocupat de importuri de deseuri, disimulate ca facand parte din categoria celor care pot fi supuse reciclarii/valorificarii. Pe cel de-al doilea palier se afla transportatorii romani care au preluat deseurile, de regula din Italia, si care au intocmit acte cu mentiuni nereale, iar pe cel de-al treilea palier al gruparii s-au aflat administratorii si societatile care au ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deseurilor.
Suspectii ar fi adus in tara, incepand cu 2021, peste 1500 de tone de gunoaie, prin 57 de transporturi. Alte multe transporturi depistate la intrarea in tara, au fost intoarse in tarile de origine.
Acestia ar fi profitat de faptul ca in Romania pretul de procesare si reciclare a deseurilor este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeana (80 lei/tona).
Potrivit DIICOT, actele de transport si documentele insotitoare ar fi fost intocmite cu informatii false, potrivit carora deseurile incarcate urmau sa fie supuse operatiunilor de valorificare/recuperare, insa pentru a reduce cheltuielile cu procesarea gunoaielor, cei mai multi operatori comunitari ar fi colectat nediferentiat gunoaiele, fapt interzis de normele europene, precum si de legislatia nationala.
De asemenea, in unele situatii, desi incarcatura era formata din deseuri, transportatorii romani, cu sprijinul intermediarilor, au declarat in documentele insotitoare ca transporta materie prima, astfel ca s-au prezentat la intrarea in tara, in punctele de trecere a frontierei in care nu activau functionarii de mediu. De regula transporturile veneau din Italia.
Dupa introducerea nelegala in tara a deseurilor, acestea erau transportate la diferite societati care detineau instalatii de reciclare/recuperare.
Pentru a reduce riscul de a fi descoperiti, transportatorii au actionat numai la finele saptamanii si de regula noaptea, incercat sa profite de oboseala acumulata de cei care efectueaza controalele si de faptul ca in acele intervale orare functionarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmand sa fie sesizati de politistii de frontiera in cazul unor banuieli cu privire la neconformitatea transporturilor.
Comunicatul integral al DIICOT
„CERCETATI PENTRU INTRODUCEREA ILEGALA DE DESEURI IN TARA
La data de 1 octombrie 2023, politistii Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Timisoara, impreuna cu procurorii D.I.I.C.O.T. – S.T. Timisoara, efectueaza 44 de perchezitii domiciliare, in judetele Arad, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu, inclusiv la sediile si punctele de lucru ale unor persoane juridice, intr-un dosar penal privind savarsirea infractiunilor de constituirea unui grup infractional organizat, contradanda in forma calificata, complicitate la contrabanda in forma calificata, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals.
Din cercetari a reiesit ca, incepand cu anul 2021, in zona de vest a tarii (judetele Timis, Arad, Bihor si Hunedoara), precum si in municipiul Bucuresti, mai multe persoane s-ar fi constituit intr-un grup infractional organizat, specializat in introducerea fara drept in tara de deseuri provenite din spatiul intracomunitar, in scopul obtinerii de beneficii financiare substantiale.
Desi, potrivit OUG nr. 195/2005, privind protectia mediului, „Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in scopul eliminarii acestora, este interzisa”, sub pretextul efectuarii unor operatiuni de valorificare/reciclare, membrii grupului infractional, pe fiecare palier sau nivel de executie, ar fi actionat pentru introducerea ilegala in tara a deseurilor, punand astfel in pericol sanatatea populatiei si mediul inconjurator.
Acestia ar fi profitat si de faptul ca in Romania pretul de procesare si reciclare a deseurilor (80 lei/tona), este unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeana, urmarind astfel sa obtina in mod facil castiguri financiare importante.
Pe primul palier al grupului s-au aflat intermediarii sau brokerii de deseuri (conform OUG nr. 92/2021, privind regimul deseurilor, „broker” este orice intreprindere care se ocupa de valorificarea sau eliminarea deseurilor in numele altor persoane, inclusiv brokerii care nu intra fizic in posesia deseurilor), care s-ar fi ocupat de importuri de deseuri, disimulate ca facand parte din categoria celor care pot fi supuse reciclarii/valorificarii.
Importurile s-ar fi efectuat de la societati comerciale din mai multe tari europene, iar disimularea s-ar fi realizat si prin falsificarea documentele insotitoare, in care s-au facut mentiuni nereale, in sensul ca materialele transportate fac parte din categoria celor care pot fi supuse recuperarii/reciclarii.
Cel de al doilea palier al grupului infractional ar fi fost reprezentat de transportatori romani, care s-ar fi deplasat la sediile sau punctele de lucru ale firmelor comunitare, de regula in Italia, unde ar fi procedat la incarcarea deseurilor, in vederea reciclarii/recuperarii in tara.
Actele de transport si documentele insotitoare ar fi fost intocmite cu mentiuni nereale, potrivit carora deseurile incarcate vor fi supuse operatiunilor de valorificare/recuperare.
Pentru a reduce cheltuielile cu procesarea deseurilor, cei mai multi operatori comunitari ar fi procedat la colectarea nediferentiata (pe categorii) a deseurilor si incarcarea mijloacelor de transport ale transportatorilor romani cu deseuri care nu puteau face obiectul recuperarii/reciclarii sau cu deseuri municipale, fapt interzis de normele europene, precum si de legislatia nationala.
Astfel, ignorand cu buna stiinta preverile OUG nr. 92/2021 privind regimul deseurilor, transportatorii romani ar fi incarcat, transportat si introdus in tara deseuri care nu puteau face obiectul reciclarii.
Pe cel de-al treilea palier al gruparii, s-ar fi aflat administratorii si societatile care au ca obiect de activitate valorificarea/reciclarea deseurilor.
Facem precizarea ca operatiunile de valorificare/recuperare a deseurilor sunt enumerate in Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 noiembrie 2008, privind deseurile si in ANEXA 3 din Ordonanta de Urgenta nr. 92/2021 privind regimul deseurilor, si sunt notate cu coduri, de la R1, pana la R13. In ANEXA 7 din cel de-al doilea act normativ, sunt enumerate operatiunile de eliminare/distrugere a deseurilor, notate cu cod D (de la D1 pana la D15) activitati care pot fi realizate pe teritoriul national numai cu deseuri provenind din tara.
Potrivit art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din data de 14 iunie 2006, privind transferurile de deseuri, operatiunile intracomunitare sunt insotite de documentul informativ insotitor pentru transporturile de deseuri (Anexa VII) care contine informatiile despre deseurile care fac obiectul recuperarii (persoana care organizeaza expeditia, importatorul, cantitatea efectiva, data transferului, transportatorii, producatorul deseurilor, instalatia de recuperare, operatiunea de recuperare, denumirea uzuala a deseului, identificarea deseului, tarile implicate in export, tranzit si destinatie, declaratia persoanei care organizeaza transferul, semnatura de primire a deseurilor, transferul primit de catre instalatia de recuperare).
Membrii grupului infractional organizat ar fi actionat pentru a ascunde trasabilitatea deseurilor, prin atestarea nereala in documentul informativ insotitor pentru transporturile de deseuri, a instalatiei de reciclare/recuperare si a operatiunii de recuperare la care urma sa fie supus deseul.
De asemenea, in unele situatii, desi incarcatura era formata din deseuri, transportatorii, cu sprijinul intermediarilor, ar fi atestat in mod nereal in documentele insotitoare ca transporta materie prima, astfel ca s-au prezentat la intrarea in tara in punctele de trecere a frontierei in care nu activau functionarii de mediu, incalcand astfel prevederile Ordinului nr. 1736/2022 din 27 iunie 2022 cu privire la raportarea introducerilor in tara de deseuri in Sistemul informatic de asigurare a trasabilitatii deseurilor (SIATD) si prevederile Ordinul nr. 831/49/2022 cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat obligatorii pentru transferurile comunitare de deseuri.
Dupa introducerea nelegala in tara a deseurilor, membrii grupului infractional ar fi actionat pentru stergerea urmelor infractiunii de contrabanda calificata, procedand la influentarea trasabilitatii, pentru a ascunde provenienta deseurilor si la transportarea lor la diferite societati care detineau instalatii de reciclare/recuperare.
Pe parcursul activitatii de urmarire penala, au fost depistate 57 de astfel de transporturi, insumand peste 1.500 de tone de deseuri.
Pentru alte transporturi depistate la intrarea in tara, nu a fost permis accesul pe teritoriul Romaniei.
Pentru a reduce riscul de a fi descoperiti de organele de control, transportatorii ar fi actionat numai la finele saptamanii si de regula noaptea, incercat sa profite de oboseala acumulata de cei care efectueaza controalele si de faptul ca in acele intervale orare functionarii de mediu lipsesc din punctele de trecere a frontierei, urmand sa fie sesizati de politistii de frontiera in cazul unor banuieli cu privire la neconformitatea transporturilor.
La sediul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Timisoara vor fi conduse aproximativ 40 persoane, in vederea audierii.
Activitatile sunt realizate cu sprijinul politistilor din cadrul brigazilor de combatere a criminalitatii organizate Cluj, Oradea, Alba Iulia, serviciilor de combatere a criminalitatii organizate Arad, Hunedoara si Sibiu, specialistilor din cadrul ANAF si comisarilor Garzii Nationale de Mediu.
Actiunea beneficiaza de sprijinul jandarmilor din cadrul gruparilor mobile de jandarmi din Timisoara si Cluj si inspectoratelor judetene de jandarmi din Arad, Bihor, Alba si Sibiu.
Pe parcursul investigatiilor si cercetarilor efectuate, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera a acordat sprijin prin I.T.P.F. Oradea, S.T.P.F. Bors si S.T.P.F. Nadlac.
Suportul de specialitate a fost asigurat de catre Directia Operatiuni Speciale din Politia Romana si de Biroul Tehnic si de Criminalistica din cadrul D.I.I.C.O.T.
Facem precizarea ca, pe intreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiaza de drepturile si garantiile procesuale prevazute de Codul de procedura penala, precum si de prezumtia de nevinovatie”.
