Într-o zi, Marilisei Toma i s-a furat afacerea. Asociatul ei, alături de care, legal, avea drepturi egale în firmă, a reușit, printr-o serie de falsuri girate inclusiv de funcționari ai statului român, să o scoată peste noapte din propria afacere. Miza: toate bunurile companiei. Cel mai important dintre bunuri, un bloc cochet într-o zonă bună a Iașului, care bate spre un milion de euro. Femeia a aflat întâmplător că nu mai are acces la conturile, la veniturile și cheltuielile companiei, la banii investiți, la contractele care se semnau, la angajamentele firmei. La nimic. Așa a început totul. Ca o aberație. Treptat. INVESTIGATORIA prezintă astăzi povestea mizei mai mici, o casă de aproximativ 80.000 de euro, afacere pe care asociatul Marilisei Toma, Emil Bejan, a pariat totul, jucând pe degete instituțiile statului.
Ce a urmat este, pur și simplu, România. Acest stat-zombie în care „toți știu”, dar „toți se acoperă”. Un stat în care aproape nu există zi fără să vedem cu ochii noștri iadul. Vedem corupția, incompetența, indiferența. Vedem, aproape ca pe ceva banal, tradiționalul sistem de pile și relații. Fie că vorbim despre cazuri de vârstnici bătuți și uciși în azile, fie despre gravide lăsate să moară în chinuri în spitale ori nevoite să nască pe trotuar. Fie despre șoferi drogați, ocrotiți de polițiști și lăsați să omoare oameni pe stradă. Fie despre firme dubioase controlate de baroni politici și păsuite de oamenii legii până la momentul în care acestea explodează. La propriu. Explodează și ne ucid.
Povestea Marilisei Toma vine de la Iași. Rețeta folosită pare simplă, în cazul ei, dacă urmărim firul documentelor, dar nu ar fi fost niciodată posibilă fără aportul decisiv al unor angajați ai statului român. Adică tocmai a celor pe care îi plătim să aplice legea, și nu să închidă ochii la infracțiuni.
În cazul nostru, faptele și personajele poveștii arată, pe scurt, așa: să presupunem că ești om de afaceri, fără „propteli” la nivel înalt, deții o firmă cu un asociat, aveți drepturi egale, iar partenerul tău face, pe ascuns, un înscris fals. Și duce acel document fals la Registrul Comerțului, unde funcționarul nu-i verifică actele, interpretează legea greșit și îi înscrie falsul în sistemul informatic al instituției. Consecința? Într-o singură zi, ești tras pe tușă, ilegal, din propria ta firmă.
Mai departe, inclusiv în ciuda unei hotărâri definitive a instanței, partenerul tău de business continuă seria falsurilor și a infracțiunilor, folosindu-se de un procuror pentru care pare că nu există capitolul „Infracțiuni de fals” din Codul Penal și de o notăriță-vedetă, care parafează falsuri, care „omite” să ceară documente, invocând greșit legea, dar care oferă explicații precum că clienții „au insistat”.
Pare complicat? La Iași, deloc! Mai ales când miza o reprezintă bunuri de peste un milion de euro.
Dar să vedem faptele.
Pasul I. Falsificarea unor hotărâri AGA
Suntem în anul 2018: Marilisa Toma și soțul ei își făceau planuri să dezvolte un proiect imobiliar. Aveau o prietenie de familie cu Emil Bejan, un mic afacerist local din Iași, și, discutând cu acesta despre planurile lor de business, decid să înființeze împreună o firmă.
Astfel, în aprilie 2018, Marilisa Toma și Emil Bejan au devenit asociați cu cote de participație egală (50% – 50%) în compania TomBej Trust SRL, cu sediul în Iași. Un lucru foarte important stabilit încă de la început de cei doi acționari, prin actele prin care a fost înființată compania: atât Toma, cât și Bejan erau administratori cu drepturi egale în firmă, astfel că niciun act, contract, nicio plată, niciun fel de investiții, nicio vânzare a unui bun al societății sau orice alte angajamente în numele companiei nu puteau fi decise doar de o singură parte, ci numai prin unanimitate de voturi în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).
Business-ul bazat pe bună-credință și pe înțelegere a mers pentru scurt timp, deoarece, chiar din anul următor, 2019, Emil Bejan a început să se comporte „ciudat”, așa cum susține ieșeanca, având mai multe încercări de a decide, unilateral, în privința activității firmei.
Lovindu-se de refuzul Marilisei Toma de a desfășura anumite acțiuni în companie, Bejan pare că a pus la cale un adevărat plan mafiot, bazat pe întocmirea unor falsuri în acte, plan prin intermediul căruia, la final, să ajungă la miza sa reală: retragerea calității de administrator a parteneri de afaceri și preluarea, de unul singur, a controlului asupra TomBej Trust SRL.
Astfel, în 31.08.2020, Emil Bejan face primul pas concret din planul său ilicit și emite o falsă hotărâre AGA prin care ia decizii cu privire la activitatea societății, contrar Actului Constitutiv al firmei, care stipulează unanimitate în luarea deciziilor. Hotărârea nu i-a comunicat-o celuilalt asociat / administrator, respectiv Marilisei Toma, ci a păstrat-o secretă și a înscris-o în Monitorul Oficial, pentru a-i da o aparență de legalitate.
Apoi, a început să folosească hotărârea AGA în diverse demersuri despre care Toma avea să afle, treptat, în perioada următoare. Printre deciziile luate în respectiva Hotărâre AGA au fost deschiderea unui nou cont bancar al firmei, pe care Bejan s-a numit unic titular, și angajarea unui anumit avocat, în baza unui contract cel puțin straniu.
Încurajat, probabil, de faptul că demersul i-a reușit și că poate face singur, ilegal, acțiuni în numele companiei, Bejan și-a dus planul mai departe. De data aceasta, ținta era eliminarea Marilisei Toma din administrarea firmei. În 7 decembrie 2021, acesta a convocat o ședință AGA la care a participat și Marilisa Toma, însoțită de un executor judecătoresc care a întocmit un proces verbal cu privire la cele discutate și stabilite în ședință.
Contrar respectivului proces verbal care atesta cu exactitate deciziile luate în AGA, Emil Bejan a întocmit, după încheierea întâlnirii, un așa-zis document, pe care îl intitulează Hotararea AGA din 7.12.2021, prin care decide, ilegal și de unul singur, la fel ca în cazul AGA din 2020, cu totul altceva decât cele discutate în ședință. În dreptul semnăturii Marilisei Toma, precizează, tot în fals, că aceasta, care nici măcar nu era de față la acel moment, ar fi refuzat să semneze documentul.
Ce a decis, de data aceasta, Emil Bejan? Încetarea de drept a mandatului de administrator al Marilisei Toma, invocând, în mod greșit, Articolul 155 (4) din Legea 31/1990 privind societățile comerciale. Acest articol de lege prevede, la aliniatul 4, următoarele: „Dacă adunarea generală decide să pornească acţiune în răspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora încetează de drept de la data adoptării hotărârii şi adunarea generală, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la înlocuirea lor”.
Pasul II. Când legea e interpretată după ureche
Există, însă, o problemă. Articolul 155 din Legea 31/1990, invocat de Emil Bejan în hotărârea AGA din 7.12.2021, prin care, unilateral, îi revoca mandatul celuilalt administrator, Marilisa Toma, se aplică exclusiv societăților pe acțiuni, nu și societăților comerciale cu răspunde limitată, așa cum este cazul TomBej Trust SRL.
Acest lucru reiese chiar din legea invocată de Emil Bejan, actul normativ incluzând Articolul 155 în cadrul Capitolului IV, intitulat „Societățile pe acțiuni”. Mai exact, acest Art. 155 nu putea fi aplicat de Bejan, conform legii, unui S.R.L., cum era firma sa, TomBej Trust SRL, ci doar unui S.A., adică o societate pe acțiuni.
De altfel, Tribunalul Iași a reținut, în una dintre cauzele civile Marilisa Toma vs. Emil Bejan, privind suspendarea AGA din 07.12.2021 de revocare a mandatului primului administrator, prin sentința nr. 79/2023/CIV, că „în mod neechivoc și necircumstanțiat, la art 197, alin.4 din L 31/1990, lege specială, dispozițiile privitoare la administrarea societăților pe acțiuni, care le include pe cele de la art. 155, nu sunt aplicabile societăților cu răspundere limitată”.
