Judecătorul CCR Cristian Deliorga a încasat în fiecare an din ultimii 5 restanțe salariale de zeci de mii de lei. În ultimii 3 ani e vorba de 30.000 euro. El ridică 11.000 euro din pensii și salarii.
Judecătorul CCR Cristian Deliorga este unul dintre numeroșii magistrați care primesc „drepturi salariale restante”. În ultimii 3 ani a recuperat 30.000 euro. Deliorga are un salariu de 283.000 de lei ca judecător CCR, adică 4.700 euro pe lună.
Pensia este chiar mai mare decât salariu. E vorba de o pensie specială de 377.000 de lei, adică 6.200 euro. În total din pensie și salariu, Deliorga ia 11.000 de euro.
Deliorga câștigă 13 salarii medii pe economie și 27 de salarii minime. Deși sunt sume amețitoare, în fiecare an, Deliorga mai câștigă mii de euro din „restanțe salariale”.
În anul 2022, Deliorag a luat 41.000 lei „drepturi salariale restante”, în 2021 – 70.600 de lei, în 2020 – 40.480 de lei de la Curtea de Apel Constanța.
Ce sunt „drepturi salariale restante?”
De obicei, magistrații obțin aceste drepturi salariale restante dând statul român în judecată. Magistrații au câștigat în procesele înaintate statului, în perioada 2008 – 2022, un miliard de euro. Suma totală pe care trebuie o revendică magistrații ajunge la 3,2 miliarde de euro. Cel mai probabil vor câștiga procesele. Probabil, și Deliorga a dat statul în judecată.
Drepturile salariale restante sunt de obicei sporurile plus dobânzile aplicate acestora.
Un judecător CCR a încasat 30.000€ restanțe salariale. Câștigă 11.000€/lună din pensie și salariu
Pe de altă parte, magistrații care sunt deja în pensie au declanșat o serie de procese pentru a obține pensii mai mari prin recalculare.
”Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS)
prin ordine emise de ministrul Justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani”, potrivit unui document.
