Exista judecatori care confirma orbeste rechizitoriile DNA, fara sa mai motiveze apoi hotatarea prin care dispun inceperea judecatii. O asemenea situatie poate fi intalnita in dosarul in care renumitul medic chirurg Irinel Popescu, fost presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, a fost trimis in judecata de DNA, in 2021, pentru o pretinsa dare de mita.
O rasturnare de situatie a avut loc vineri, 10 noiembrie 2023, in dosarul profesorului Irinel Popescu, la Curtea de Apel Bucuresti. Un complet format din judecatorii CAB Florina Rizescu si Marius Dragut, la care s-a adaugat judecatorul CAB Iulian Petrica Badoi dupa ce primii doi au ramas in divergenta, a admis contestatia lui Irinel Popescu, aparat de avocatul Cristian Winzer (foto), impotriva incheierii din 24 martie 2023 prin care judecatorul de camera preliminara Cosmin Leanca de la Tribunalul Bucuresti confirmase legalitatea rechizitoriului DNA si dispusese inceperea judecatii. Astfel, prin incheierea nr. 540 din 10 noiembrie 2023, pronuntata in dosarul 35274/3/2021/a1, Curtea de Apel Bucuresti a desfiintat incheierea judecatorului Cosmin Leanca de la Tribunalul Bucuresti, dispunand rejudecarea cauzei de catre un alt complet TMB.
Solutia a fost dispusa, conform avocatului Winzer, dupa ce judecatorii CAB au admis criticile apararii si au constatat ca incheierea TMB prin care se dispusese inceperea judecatii este nemotivata.
Iata minuta incheierii Curtii de Apel Bucuresti nr. 540 din 10.11.2023 (dosar 35274/3/2021/a1):
“Solutia pe scurt: In baza art. 549 ind. 1 alin. (7) lit. b) Cod procedura penala raportat la art. 6 din C.E.D.O. si art. 2 din Protocolul aditional nr. 7 la C.E.D.O., admite contestatiile formulate de contestatorii Popescu Irinel si Ciupitu Marin, impotriva incheierii din data de 24.03.2023 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penala pronuntata in dosarul numarul 35274/3/2021/a1, pe care o desfiinteaza in intregime si dispune rejudecarea cauzei de catre un judecator de camera preliminara din cadrul aceleiasi instante. In baza art. 275 alin. (3) Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate in contestatie raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu, azi, 10.11.2023. OPINIE SEPARATA In baza art. 347 alin.2 si 3 Cod procedura penala respinge, ca nefondate, contestatiile formulate de inculpatii Popescu Irinel si Ciupitu Marin impotriva incheierii din data de 24.03.2023, pronuntate de judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti Sectia I Penala, in dosarul nr. 35274/3/2021/a1. In baza art. 275 alin.2 Cod procedura penala obliga pe contestatori sa plateasca statului suma de 500 lei fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu, azi, 10.11.2023. Document: incheiere finala camera consiliu 540/2023 10.11.2023”.
Prezentam minuta incheierii Tribunalului Bucuresti din 24 martie 2023 (dosar 35274/3/2021/a1):
“Respinge ca neintemeiate cererile si exceptiile invocate de inculpatii Popescu Irinel si Ciupitu Marin in cauza. In baza art. 346 alin. 2 cod procedura penala, constata legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 366/P/2020 din data de 03.12.2021 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, privind pe inculpatii: 1. POPESCU IRINEL, cercetat pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, prevazuta de art. 290 alin. 1 cod penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000; 2. CIUPITU MARIN, cercetat pentru savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, prevazuta de art. 48 cod penal raportat la art. 290 alin. 1 cod penal, cu aplicarea dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000. Dispune inceperea judecatii cauzei privind pe inculpati. Prezenta incheiere se va comunica de indata inculpatilor si procurorului. Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare. Pronuntata in camera de consiliu azi, 24.03.2023. Document: incheiere finala camera preliminara 24.03.2023”.
Cristian Winzer: “Judecatorul de camera preliminara a analizat in termeni superficiali si generali (denaturand uneori chiar sensul criticilor ridicate) doar o mica parte a cererilor si exceptiilor formulate de catre aparare”
Decizia Curtii de Apel Bucuresti privind desfiintarea incheierii judecatorului Cosmin Leonte de la Tribunalul Bucuresti a fost explicata de aparatorul profesorului Irinel Popescu, avocatul Cristian Winzer. Intr-o postare pe pagina sa de Facebook, Winzer precizeaza ca judecatorul TMB care a dat liber inceperii judecatii a incalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil al medicului Irinel Popescu. Concret, judecatorul Leonte a ignorat cereri si exceptii principale ridicate de aparare, pe de-o parte, solutionand alte cereri si exceptii intr-un mod superficial si general, cu formulari vagi, lacunare si stereotipe.
Redam comentariul avocatului Cristian Winzer:
“Curtea de Apel Bucuresti a dispus astazi trimiterea dosarului penal in care domnul Prof. Dr. Irinel Popescu este acuzat de pretinsa savarsire a unei infractiuni de coruptie la judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti spre rejudecare (pe fondul admiterii criticilor noastre vizand lipsa motivarii incheierii pronuntate in fond, respectiv a necercetarii si a nesolutionarii efective a cauzei)
1.1. In fata Curtii de Apel, apararea a dovedit cu claritate ca judecatorul de camera preliminara din cadrul Tribunalului Bucuresti a incalcat dreptul domnului profesor la o decizie motivata, alegand fie sa nu raspunda deloc unora dintre cererile si exceptiile principale, fie sa raspunda prin formulari extrem de vagi, lacunare si stereotipe celorlalte cereri si exceptii formulate de avocatii nostri (toate vizand legalitatea sesizarii instantei, administrarii probelor si efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala). In opinia noastra, impartasita intocmai de Curtea de Apel Bucuresti, prima instanta s-a rezumat la simpla redare formala a unor chestiuni cu caracter general si enuntand simple rationamente lipsite de logica/sens/baza juridica, fara a-si indeplini obligatia de a examina in concreto si in mod complet sustinerile/criticile formulate si de a-si motiva in mod corespunzator decizia.
1.2. Dincolo de imprejurarea ca judecatorul de camera preliminara a analizat astfel, in termeni superficiali si generali (denaturand uneori chiar sensul criticilor ridicate) doar o mica parte a cererilor si exceptiilor formulate de catre aparare, neanalizand/necercetand si nepronuntandu-se asupra majoritatii cererilor si exceptiilor principale (acestea neprimind astfel o dezlegare) si nu a realizat astfel, personal, direct si nemijlocit, o analiza riguroasa a situatiei, astfel incat sa dispuna, in deplina cunostinta de cauza, o solutie legala si temeinica, lipsa motivarii efective a incheierii si a prezentarii argumentelor concrete pentru care au fost inlaturate in final sustinerile noastre (prin respingerea generica a tuturor cererilor si exceptiilor formulate) echivala cu o evidenta ncercetare a fondului cauzei si trebuia sanctionata intocmai in calea contestatiei.
1.3. Este absolut evident ca imposibilitatea identificarii motivelor pentru care Tribunalul a ajuns la o anumita concluzie a pus serios in discutie nu doar modalitatea in care argumentele apararii au fost cu adevarat examinate, dar chiar insasi existenta unei reale examinari. In context, amintesc ca CEDO a statuat, in repetate randuri, faptul ca doar o motivare din care sa reiasa cu suficienta claritate temeiurile pentru care judecatorul si-a fundamentat hotararea ofera posibilitatea acuzatului de a-si exercita in mod efectiv dreptul la o cale de atac (a se vedea in acest sens cauzele HADJIANASTASSIOU c. Greciei, parag. 33, HIRSISAARI c. Finlandei, parag. 30).
1.4. Potrivit jurisprudentei, motivarea unei hotarari ‘reprezinta un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional. Hotararea judecatoreasca reprezinta rezultatul concret, sinteza operei de judecata, iar motivarea acesteia reprezinta argumentarea in scris a ratiunii ce determina pe magistrat sa adopte solutia dispusa in cauza. Motivarea hotararilor justifica echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justitiabilului de a fi convins ca justitia a fost infaptuita, respectiv ca judecatorul a examinat toate mijloacele procesuale si procedurale propuse de participantu si, pe de alta parte, prin dreptul acestuia de a cunoaste oportunitatea promovarii cailor de atac.’ – a se vedea incheierea nr. 181/2023, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti la data de 26 aprilie 2023.
1.5. Din punctul meu de vedere, incheierea data de Tribunalului Bucuresti era lipsita de o minima motivare reala cu privire la cererile si exceptiile vizand obiectul procedurii in camera preliminara, fiind incalcat astfel dreptul domnului profesor Irinel Popescu la aparare si implicit la un proces echitabil, astfel incat solutia corecta nu putea fi decat cea dispusa astazi de Curtea de Apel Bucuresti, respectiv de trimitere a cauzei spre rejudecare”.
