Proiectul de construire a unui sediu pentru Opera Iaşi are, în premieră, un calendar coerent de implementare. În plus, în legea bugetului de stat pe anul 2024 apare o supriză: valoarea de 15 milioane euro, deja alocată, va fi suplimentată cu încă 65 milioane euro. Astfel, valoarea investiţiei ar creşte la 80 milioane euro, o sumă record pentru un obiectiv cultural de la Iaşi, conform Ziarul de Iasi.
Suplimentarea apare ca un angajament asumat de Ministerul Culturii. „Iniţierea demersurilor de suplimentare cu aproximativ 65 milioane euro net din fonduri guvernamentale pentru asigurarea sumei necesare pentru realizarea investiţiei privind edificarea noului sediu al Operei Naţionale Române Iaşi care dispune în prezent de o alocare de doar 15 milioane euro”, se arată în bugetul autorităţii centrale.
Cele 15 milioane euro fac parte dintr-un credit contractat de guvern pentru reabilitarea sau construirea unor obiective patrimoniu cultural de la nivel naţional. Ideea realizării unui nou sediu pentru Operă este vehiculată de mai bine de 5 ani. Pentru o bună perioadă de timp, Primăria Iaşi nu a reuşit să identifice un amplasament care să se plieze la o astfel de investiţie. Municipalitatea a propus mai multe terenuri, dar toate au fost respinse de Ministerul Culturii.
Problema amplasamentului a fost rezolvată în urma unui parteneriat Primărie – Consiliul Judeţean, iar adminstraţia judeţeană a propus ca sediul Operei să fie construit în Copou, pe un teren care este acum în administrarea operatorului de apă şi canalizare ApaVital.
Pentru anul 2024, Ministerul Culturii şi-a mai propus emiterea hotărârii de guvern pentru transferul terenului din Copou în proprietatea autorităţii centrale. În acelaşi timp, Ministerul vrea şi încheierea juridică a transferului de proprietate, alături de iniţierea procedurii de achiziţie în vederea contractării serviciilor de proiectare a lucrărilor.
„Perspectiva 2025 – 2027: finalizarea proiectării şi licitarea execuţiei lucrărilor de edificare a noii săli de spectacole a Operei Naţionale Române Iaşi, derularea contractului de lucrări şi finalizarea investiţiei”, se mai arată în bugetul Ministerului Culturii.
Primii paşi concreţi pentru asigurarea finanţării în vederea construirii noului sediu au fost făcuţi în anul 2021, deşi acest proiect era vehiculat încă de la începutul anului 2018: Guvernul a contractat un împrumut în valoare de 216 milioane euro pentru a asigura costurile necesare în cazul a opt obiective de patrimoniu cultural din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Ştefăneşti (jud. Argeş), Liteni (jud. Suceava), Craiova şi Iaşi. La acest moment, programul dispune de o cofinanţare guvernamentală de 54 milioane euro, dar, odată cu angajamentul Ministerului în cazul sediului Operei Iaşi, această sumă se va dubla.
Operaţionalizarea acestui program a avut loc abia în anul 2023, când au demarat lucrările de proiectare pentru mai multe dintre investiţiile vizate. Niciunul dintre cele opt proiecte nu este, la acest moment, în fază de lucrări, conform informaţiilor Ministerului Culturii. Dar, proiectul Operei de la Iaşi este cel mai întârziat din cauza problemelor care au fost cu identificarea unui teren.
Anii trecuţi, Primăria Iaşi a propus amplasamente în zone precum: parcul Elena Doamna (zona turnului UMF), refuncţionalizarea şi extinderea fostului cinema Republica în parcul Mitocul Mitocilor şi zona Şcolii „Vasile Pavelcu”. Toate aceste terenuri aveau „vicii”, după cum s-a exprimat şi fostul ministru al Culturii, Lucian Romaşcanu. Principala problema consta în faptul că nu exista o suprafaţă compactă cuprinsă între 10.000 şi 13.000 mp (solicitată de Minister), Primăria având în proprietate, în fiecare dintre cele trei cazuri, suprafeţe mult mai mici.
Dacă Guvernul va suplimenta în anul 2024 suma aferentă Operei Iaşi, valoarea acestei investiţii va ajunge 80 milioane euro, o sumă record pentru construirea unui obiectiv cultural la Iaşi.
Terenul din Copou are o suprafaţă de 12.000 mp şi o deschidere de aproape 70 metri la bld. Carol I. Amplasamentul este limitrof clădirii adminstrative a ApaVital, unor spaţii de birouri ale operatorului şi unui rezervor de apă. Pe teren se află acum o construcţie cu regim mic de înălţime unde este depozitată arhiva ApaVital.
