Comisia Europeană dată în judecată de Asociația „Inițiativa pentru Justiție”, care a introdus pe 28 noiembrie o acțiune în anulare la Tribunalul UE a deciziei din 15 septembrie 2023 ce a închis Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România, mecanism de control introdus la momentul aderării României la UE în 2007.
Este pentru prima dată când o asociație de procurori naționali a dat în judecată în mod direct Comisia Europeană pentru că nu a respectat statul de drept și a ignorat nerespectarea continuă a hotărârilor CJUE privind statul de drept în România. Asociația este condusă de procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog.
Acțiunea este sprijinită de TGL Profs, o asociație importantă din Bruxelles care reunește profesori în drept din toată Europa.
Ce invocă Pârlog
Asociația Inițiativa pentru Justiție este reprezentată de avocații Carsten Zatschler și de Vlad-Dan Oanea. Asociația solicită anularea deciziei care a abrogat MCV, un mecanism de cooperare și de verificare a progreselor realizate de România în vederea atingerii unor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.
Înainte de acest proces,, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a fost una dintre cele trei asociații profesionale pe care s-a bazat Comisia pentru a-și îndeplini atribuțiile în materie de monitorizare și raportare cu privire la MCV.
Membrii săi au cooperat îndeaproape cu Comisia pentru a realiza MCV, urmărind respectarea tuturor obiectivelor de referință, furnizând (împreună cu celelalte două asociații profesionale) cea mai mare parte a fundamentului substanțial al evaluărilor Comisiei, până în 2022, când acestea au fost marginalizate în lumina deciziei aparent politice de a abroga MCV, în pofida faptului că persistau deficiențe semnificative.
„Abrogarea nejustificată a MCV subminează activitatea Asociației Inițiativa pentru Justiție și a membrilor săi în ceea ce privește protejarea statului de drept.
Aceasta are, de asemenea, consecințe directe asupra activității procurorilor, în ceea ce privește un climat continuu de teamă de sancțiuni disciplinare și urmăriri penale nejustificate, precum și de obstrucționarea nelegitimă care îi împiedică pe procurori să își îndeplinească funcțiile în mod corespunzător în urmărirea fără teamă a cazurilor de corupție așa cum ar trebui și față de care s-au angajat din punct de vedere etic, nu în ultimul rând prin jurământul depus în funcție”, se arată într-un anunț al TGL Profs.
Motivul disputei
În susținerea acțiunii în anulare, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” invocă următoarele trei argumente principale:
- Comisia a săvârșit o eroare de drept și a săvârșit erori vădite de apreciere concluzionând că toate obiectivele de referință ale MCV au fost îndeplinite pe deplin într-un mod ireversibil și sustenabil înainte de abrogarea MCV, în pofida unor dovezi concludente contrare dintr-o serie de surse; includerea mai multor hotărâri preliminare ale CJUE privind aplicarea (eronată) a obiectivelor de referință ale MCV în România și rapoartele privind statul de drept emise chiar de Comisie;
- Comisia și-a încălcat obligația de motivare, în special prin faptul că nu a explicat cum a ajuns la concluzia că obiectivele de referință ale MCV au fost îndeplinite pe deplin, în pofida unor dovezi concludente contrare în legătură cu următoarele domenii: proceduri disciplinare abuzive împotriva judecătorilor și procurorilor; menținerea poziției privilegiate a procurorului general; viitorul incert și impactul unui raport al „unui grup la nivel înalt” care nu a fost încă publicat, menținerea valabilității și a aplicării Deciziei nr. 390/2021 a Curții Constituționale, care neagă supremația dreptului UE și, în special, validitatea cerințelor UE privind statul de drept și criteriile de referință ale MCV, astfel cum au fost interpretate de CJUE și recunoscute chiar de Comisie;
- Comisia a încălcat norme fundamentale de procedură, precum și articolul 2 din TUE (dispoziția privind valorile UE) și articolul 49 (dispoziția privind criteriile de la Copenhaga) TUE, nereușind mai întâi să obțină acordul Parlamentului și al Consiliului înainte de a înceta aplicarea MCV și, ulterior, neobținând acordul Parlamentului și al Consiliului înainte de abrogarea acestuia. Prin încetarea prematură a monitorizării sale, Comisia nu numai că a pus Parlamentul și Consiliul în fața faptului împlinit, ci și-a sabotat astfel propria capacitate de a efectua evaluările care îi reveneau prin propunerea ulterioară de abrogare a MCV.
Comisia Europeană dată în judecată și de patru asociații europene
Înainte de această acțiune, patru asociații europene de judecători au luat măsura de a da în judecată Consiliul UE și, ulterior, Comisia Europeană, pentru că nu au respectat ceea ce este necesar pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă și nu au luat în considerare hotărârile CJUE atunci când au aprobat Planul de redresare și reziliență al Poloniei.
Pe 15 septembrie, Comisia Europeană (CE) anunţa că închide în mod oficial mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România.
Atunci, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că „ a sosit momentul să recunoaștem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare și de verificare”.
Vicepreședinta UE, Věra Jourová, a spus că România și Bulgaria „și-au îndeplinit obiectivele de referință stabilite în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare”.
După anunțul ridicării MCV, președintele Klaus Iohannis a declarat că „România s-a schimbat, justiția este funcțională”.
România și Bulgaria au fost monitorizate pentru reformele în domeniul justiției și anticorupției din momentul aderării, în 2007.
