Ministrul Justitiei, Alina Gorghiu, a declarat vineri seara ca printul Paul de Romania a a invocat in Franta, pentru a nu fi extradat in Romania, faptul ca „unul dintre magistratii din completul de la Inalta Curte nu ar fi depus juramantul cu 25 de ani in urma sau 20 de ani in urma”. Informatii despre aceasta noua strategie a condamnatilor, pusa la cale in „centrele de reflectie” au fost publicate in premiera de aktual24.ro in urma cu doua zile.
”S-a facut recurs (…) au invocat faptul ca a fost ilegal compus completul de judecata si anume ca unul dintre magistratii din completul de la Inalta Curte nu ar fi depus juramantul cu 25 de ani in urma sau 20 de ani in urma. Speram ca in recursul inaintat de Parchet sa convingem autoritatile din Franta de faptul ca nu poti sa… chiar daca nu ai documentul fizic ca a fost depus juramantul, totusi, gasim solutii sa demonstram ca acel judecator chiar a fost judecator. Vom face toate diligentele sa reusim sa bifam predarea acestui condamnat pentru fapre de coruptie. De altfel e unul dintre putinele cazuri din Franta in care instanta a refuzat predarea”, a declarat Alina Gorghiu la TVR Info, vineri seara.
Sursele au precizat ca in aceste „laboratoare” se coace un plan prin care se urmareste anularea anumitor sentinte sau eliminarea anumitor judecatori din dosarele de mare coruptie. Planul este pus la punct in acelasi „laborator” care a reusit sa anuleze anumite sentinte folosindu-se de chichite legislative precum completurile de 5 netrase la sorti si completurile de 3 nespecializate pe coruptie.
Noua gaselnita consta din a verifica daca judecatorii au depus juramantul la intrarea in profesie. Gaselnita ii vizeaza in special pe judecatorii cu mare vechime.
Lipsa dovezii privind depunerea juramantului va fi apoi folosita ca motiv de anulare a sentintei data de judecator.
Sursele au precizat pentru aktual24.ro ca sunt situatii in care nu se mai gasesc aceste „juraminte” in cazul unor judecatori cu vechime mare in magistratura.
De regula, juramantul se depunea intr-o sedinta solemna cu ceilalti magistrati din instanta/parchet si se intocmea apoi un proces verbal. Din 2014, acest proces verbal trebuie sa se afle in dosarul de la CSM al fiecarui judecator.
Sursele au adaugat ca este o problema cu existenta juramintelor care au fost depuse pana in 2014: „Pana atunci, nu stie nimeni pe unde, ce, si cum”.
Ce spune legea. Articolul 80: Numirea judecatorilor si procurorilor/ Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor
(1) Inainte de a incepe sa isi exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: „Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!” Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.
(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.
(3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.
(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.
(5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie.
Dezvaluirile lui Tudorel Toader si Augustin Lazar despre „centrele de reflectie”
Fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader a dezvaluit, in 2019, existenta unor asa-numite „centre de reflectie” in care s-au pus la cale atat modificarile la Legile Justitiei, votate atunci de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, cat si ordonanta privind amnistia si gratierea.
„2 ani, 2 luni si 2 zile la MJ. Un titlu de volum, plin de evocari din perioada de referinta !
PS: vom vedea care erau acele ‘centre de reflectie’; cum si in ce limite se dorea OUG pentru amnistie si gratiere; cine si de ce a contribuit la legea privind recursul compensatoriu; despre cum una se spunea in tara si alta la Bruxelles…..etc !”, a anuntat Toader, atunci, pe Facebook.
