Petre Roman, primul premier al României după 1989, a fost ocolit milimetric de procurori în „Dosarul Revoluției“. Curtea de Apel Bucureşti a trimis în judecată pe 25 octombrie 2023 doar 3 inculpați: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus.
La 34 de ani de la Revoluție, Petre Roman (77 de ani), primul premier al României după căderea comunismului, acuzat de infracțiuni contra umanității în „Dosarul Mineriadei“, a fost ocolit milimetric de procurori în „Dosarul Revoluției“.
Cu câțiva ani în urmă, Petre Roman a vorbit într-un interviu realizat de Newsweek despre momentele-cheie ale Revoluției și de după ‘89.
Primul premier al României „democrate” afirmă că nu are „absolut nimic“ să-și reproșeze pentru Revoluție și nici pentru episodul sângeros „Piața Universității“.
Pe Ion Iliescu îl privește ca pe un politician cu viziuni democratice și crede că acesta nu ar trebui să răspundă în dosarele „Revoluției“ și „Mineriadei“.
Petre Roman, primul premier al României după 1989, ocolit milimetric în „Dosarul Revoluției“
Întrebat dacă, în decembrie 1989, a fost revoluție sau lovitură de stat, Petre Roman a declarat că „Nu putea fi vorba de lovitură de stat, dacă ne gândim la represiunea de la Timișoara, unde mii de oameni au ieșit în stradă.
Împotriva lor s-a tras, au murit oameni acolo. Și mai ales dacă mă gândesc la Baricadă (Baricada de la Intercontinental – n.r.), unde am fost eu însumi.
Cu 20 de minute înainte de miezul nopții, înspre 22 decembrie 1989, s-a tras din plin asupra noastră, a fost un măcel. Din cei care mai eram acolo, 81 la număr, au fost masacrați 39 de camarazi ai mei”.
În ceea ce privește existența teroriștilor la Revoluție, Roman a explicat că „Sigur că au existat teroriști, în sensul acelora care au fost ei actorii diversiunii. O diversiune a fost.
În după-amiaza de 22 decembrie 1989, eram la sediul fostului Comitet Central, s-a tras asupra încăperii unde mă aflam. S-a tras la Televiziune, la Radio, la Ministerul Apărării, la Academia Militară.
Cei care au tras erau militari pregătiți în acest scop. Îi putem numi teroriști. Sentimentul meu și al tuturor era că avem de a face cu niște militari dispuși să meargă până la capăt, în apărarea lui Ceaușescu.
Ideea era de a crea panică, și panică s-a creat. S-a creat o dezordine, iar Revoluția a devenit o dezordine tragică, din cauza acestei diversiuni care a condus la atâtea sute de morți (…)
Fiind la Ministerul Apărării, chiar ministrul Victor Stănculescu și alți câțiva militari de acolo au vorbit despre acte de terorism.
S-a tras mult împotriva sediului ministerului. Spuneau că este vorba despre o diversiune cu scopul – și părea logic – de a-l proteja pe Ceaușescu, până când ar fi intervenit alte unități militare pregătite în acest scop.
Diversiunea nu era atât în favoarea lui Ceaușescu, care era arestat deja la Târgoviște, ci era pentru a mai crea panică în rândul populației. A continuat până când Ceaușescu a fost executat”.
Petre Roman, făcut membru al Comitetului Provizoriu de Salvare Națională și premier de Iliescu și Brucan
În 22 decembrie 1989, Petre Roman devenit membru al Comitetului Provizoriu de Salvare Națională, înființat în acea zi, iar patru zile mai târziu a fost făcut prim-ministru.
Întrebat dacă propunerea i-a făcut-o Ion Iliescu, Petre Roman a răspuns că „Da, Ion Iliescu împreună cu Silviu Brucan (…)
Pentru mine era o surpriză totală. Viața mea anterioară era în afara politicii. Uram politica. Eram profesor la Politehnică, pasionat de munca mea științifică.
