Virgil Magureanu, primul sef al SRI, a confirmat recent, in premiera, ca in decembrie 1989 a avut loc o lovitura de stat. El a marturisit ca stia inca din septembrie 1989 ce va urma in decembrie si ca, tot in septembrie, i-a intalnit pe cei care au aflat „ce rol le va reveni” in decembrie.
„Stiam, o marturisesc in absoluta premiera, ca lucrurile se vor prabusi in acel an. Stiam deja si rolul pe care il vor avea, din pacate, mai mult din afara, decat dinauntru, cei care vor termina regimul Ceausescu.
In septembrie am stiut ca decembrie va fi actul final. Si am cunoscut personal pe cativa care au aflat tot in septembrie ce rol le va reveni. Unii dintre ei au avut un rol, nefast dupa parerea mea, daca vedem dupa scenariul cu care s-a jucat actul de la Targoviste.In decembrie 1989, Virgil Magureanu a facut parte din completul care i-a condamnat la moarte pe Nicolae si Elena Ceausescu. Magureanu a devenit apoi sef al SRI, in perioada 1990-1997.
Fostul procuror-sef la Sectia Parchetelor Militare, generalul Ranco Pitu, a facut recent dezvaluiri in legatura cu rolul nefast jucat de Ion Iliescu in decembrie 1989: „Gruparea Ion Iliescu era constituita inca de la finalul anilor 60”.
„Scopurile acestei grupari au fost inlaturarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu, insa mentinerea Romaniei in zona de influenta a URSS.
(…) Ei nu ar fi putut prelua puterea fara ridicarea maselor, initial la Timisoara si apoi la Bucuresti, dar la fel de adevarat este ca nu ar fi putut prelua puterea fara sprijinul total al Ministerului Apararii Nationale, minister reprezentat la data de 22 decembrie de generalul Victor Atanasie Stanculescu, acesta din urma avand un rol determinant pentru tot ceea ce a insemnat cel putin ziua de 22 decembrie. Adica pentru o perioada de cateva ore, generalul Stanculescu a avut puterea totala in propriile maini, pentru ca singurul pilon de putere ramas nealterat de miscarea revolutionara a fost Ministerul Apararii Nationale”, a spus Pitu la Digi24, luna trecuta.
Pitu a mai spus ca pe 22 decembrie, intre Ion Iliescu si capii armatei a existat un pact. Capii militari i-ar fi garantat lui Ion Iliescu preluarea si pastrarea puterii totale in schimbul exonerarii lor de responsabilitate pentru represiunea armata asupra populatiei de dinaintea acelei date.
„In decembrie 89 nu au existat teroristi, nu a existat nici macar un singur terorist si asta o spun cu titlu de certitudine”, a punctat el.
„Cel mai bine raspunde la aceasta intrebare chiar unul din inculpati, adica Gelu Voican Voiculescu, acesta fiind interpelat de Comisia Senatoriala pentru Studiul Evenimentelor, o comisie care si-a desfasurat activitatea incepand cu 1994. El a fost intrebat: «Domnule, cine a facut diversiunea, de ce a fost nevoie sa apara acele decese, acele multiple trageri?» Si el a spus: «Cum cine? Au facut-o capii Armatei». «Capii Armatei? De ce?», a fost intrebat. Pentru ca la data de 22 decembrie, orele 16:00, intre Ion Iliescu si acesti capi ai armatei a existat un pact, o intelegere prin care acei capi ai armatei care aveau puterea de decizie ii garantau lui Ion Iliescu preluarea si pastrarea puterii totale in statul roman, iar Ion Iliescu, odata inscaunat in calitatea de presedinte al Romaniei, avea obligatia, conform intelegerii, sa-i exonereze pe capii armatei de responsabilitatile represiunii impotriva poporului roman de pana la data de 22 decembrie. Pentru ca, ne aducem aminte cu totii, a fost scoasa armata impotriva poporului roman, lucru care era interzis chiar de legislatia de atunci. Nu puteai scoate armata impotriva propriilor cetateni, aveai Ministerul de Interne pentru asta.
Si in Timisoara si in Bucuresti au deschis focul impotriva revolutionarilor toate fortele armate ale Romaniei, adica cei de la Ministerul Apararii Nationale si cei de la Ministerul de Interne, aici intrand si fosta Securitate, dar si garzile patriotice au fost folosite pentru a exercita represiunea. Si iata ca acei capi ai armatei care au ascultat de ordinele comandantului suprem, Nicolae Ceausescu, pana la data de 22 decembrie si s-au implicat personal, nu din anumite birouri, in exercitarea represiunii, au dorit sa scape de responsabilitate penala, au vrut sa isi dobandeasca impunitatea pentru conduita lor.
Aceasta impunitate putea fi dobandita doar daca noul sef al statului era de acord sa intre in acest joc, in aceasta intelegere, in acest pact despre care a vorbit Voican Voiculescu, pact care a fost relevat de tot acel ansamblu probator. Dar apare inca un element necesar. Pentru a le reusi aceasta intelegere si pentru a fi agreata, sa zic asa, intelegerea de opinia publica a mai fost nevoie de un element, de fenomenul securist-terorist. Si aici vine un alt personaj foarte important, fostul ministru al apararii, Olteanu Nicolae, care a spus: Ei trebuiau sa mai inventeze ceva, un dusman impotriva caruia sa lupti alaturi de poporul roman, alaturi de armata, un dusman care prin existenta lui si prin lupta impotriva lui facilita obtinerea legitimitatii in fata opiniei publice.
Si asa a fost inventat securism-terorismul. In decembrie 89 nu au existat teroristi, nu a existat nici macar un singur terorist si asta o spun cu titlu de certitudine”, a punctat procurorul.
„A fost inventat dusmanul securist-terorist. In mod repetat, poporul roman a fost isterizat cu privire la existenta si actiunile acestei grupari. S-a ajuns ca intreaga populatie a Romaniei sa se afle sub imperiul unei psihoze securist-teroriste, astfel incat acele situatii de dupa 22 au fost generate intotdeauna de foc fratricid. Foc fratricid care a avut loc intre fortele militare care de fapt se aflau de aceeasi parte a baricadei, forte carora le-au fost intercalate zeci de mii de persoane civile inarmate cu intentie de catre Ministerul Apararii Nationale.
Trebuie sa precizez un lucru. Eu nu acuz armata ca structura. I-am acuzat exclusiv pe acei generali care au savarsit aceste fapte si care nu reprezinta armata, se reprezentau pe sine. Acestia au tradat in primul rand interesele armatei, bineinteles, au tradat interesele intregii natiuni prin conduita lor din decembrie 89”, a tinut sa puncteze procurorul militar.
Curtea de Apel a decis, in octombrie 1989, ca inculpatul Iliescu Ion, fost presedinte al Romaniei, poate sa fie judecat in Dosarul Revolutiei. Iliescu poate sa depuna contestatie in termen de trei zile.
Acuzatiile procurorilor
Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, in calitate de sef de stat si de guvern, presedinte al CFSN si al Consiliului Militar Superior, cu intentie, urmarind obtinerea legitimitatii populare, mentinerea si consolidarea puterii politice detinute incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod constant, repetat, sistematic, prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Aceste fapte au avut drept consecinte generarea si amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoza cauzatoare de numeroase situatii de foc fratricid generalizat si astfel, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 raniri de persoane, 585 privari grave de libertate cu incalcarea regulilor generale de drept international si 409 cazuri de suferinte mari.
De asemenea, aceleasi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent si grav pentru existenta unei parti insemnate a populatiei civile, de pe intregul teritoriu al Romaniei, sustin procurorii.
Gelu Voican Voiculescu, in calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care si-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intentie, urmarind mentinerea si consolidarea puterii politice obtinute, dar si legitimarea in fata opiniei publice, incepand cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus in eroare opinia publica in mod sistematic prin aparitiile sale televizate si emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) si si-a asumat, in intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operatiunea sistematica de inducere in eroare a opiniei publice exercitata de cadrele militare cu functii de conducere ale MApN.
Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, in calitate de comandant al Aviatiei Militare, cu intentie, in intervalul 22 decembrie – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date in mod sistematic, operatiunea de inducere in eroare a opiniei publice.
Revolutia Romana din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicari de natura sociala si politica, lupte de strada, demonstratii cu caracter de masa, represiuni armate violente, care au debutat la Timisoara in ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat in Bucuresti si alte orase ale Romaniei incepand cu dupa-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminand cu parasirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (CC al PCR) de catre cuplul prezidential Nicolae si Elena Ceausescu, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12,06), moment ce a insemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de catre acestia si sfarsitul dictaturii comuniste in tara noastra.
Parchetul precizeaza ca, incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe intregul teritoriu al Romaniei a fost declansata, cu intentie, o ampla, sistematica si deosebit de complexa actiune militara de inducere in eroare, unica in istoria nationala, cauza de survenire a unui numar foarte mare de decese, raniri de persoane, suferinte psihice, lipsiri grave de libertate.
Imprejurarile care au dus la survenirea, in decembrie 1989, a numeroaselor decese si raniri de persoane, au constituit, in timp, obiectul cercetarii in numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.
Activitatea de cercetare s-a declansat chiar in ziua de 22 decembrie 1989, cand au fost efectuate primele cercetari in legatura cu decesul ministrului Apararii, generalul Vasile Milea.
Ulterior, urmare situatiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat in intreaga tara cu un dinamism fara precedent, activitatea de cercetare a fost extinsa in toate zonele si localitatile Romaniei in care s-a inregistrat uciderea sau ranirea prin impuscare a unor persoane, respectiv retinerea unor participanti la demonstratiile anticomuniste sau distrugerea in parte sau in totalitate a unor imobile.
In timp, evenimentele din decembrie 1989 au facut obiectul cercetarii in 4.544 de dosare penale. In 112 dosare, Sectia Parchetelor Militare si celelalte parchete militare au dispus trimiterea in judecata a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN si 15 din cadrul MI), 114 ofiteri (32 din cadrul MApN si 82 din cadrul MI), 13 subofiteri (8 din cadrul MApN si 5 din cadrul MI), 36 militari in termen si 87 civili, in sarcina carora s-a retinut ca, prin masurile dispuse sau actiunile intreprinse, au contribuit la producerea victimelor inregistrate in timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Intre civilii trimisi in judecata si condamnati sunt fostii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR si fosti ministri.
Majoritatea persoanelor trimise in judecata au facut parte din structurile de conducere politice si militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit ca au adoptat masuri sau au actionat in vederea reprimarii demonstratiilor impotriva regimului comunist si a dictaturii lui Nicolae Ceausescu.
