Noi suspiciuni legate de modul în care Justiția a abordat o speță referitoare la teza de doctorat a liderului PNL, Nicolae Ciucă. La începutul acestui an, în plină procedură de numire a unui post de conducere din Direcția Națională Anticorupție – decizie politică – procurorul Mihaiela Iorga-Moraru, nominalizată, în noiembrie 2023, pentru această poziție, a închis o anchetă în care cercetase modul de repartizare al unui dosar de la Curtea de Apel București referitor la doctoratul lui Ciucă.
De notat că Mihaela Iorga Moraru a fost propusă la șefia secției de combaterea a corupției din DNA (cea mai importantă funcție) de ministrul justiției, Alina Gorghiu (PNL) și numită de președintele Klaus Iohannis în ciuda avizului negativ al secției de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În 2022, în mod suspect, dosarul a ajuns pe masa lui Marius Iosif, un judecător apropiat de PNL care a admis acțiunea lui Ciucă și l-a salvat dintr-o situație extrem de delicată. La acel moment, Iorga-Moraru s-a autosesizat și a pornit urmărirea penală in rem existând suspiciunea că a fost trucată procedura de repartizare a dosarului.
În noiembrie 2023, ministrul Justiției, Alina Gorghiu, subordonata lui Ciucă în PNL, a propus-o pe Iorga-Moraru pentru o funcție-cheie în DNA – procuror-șef al Secției de combatere a corupției, iar, pe 4 ianuarie 2024, aceasta a clasat dosarul legat de trucarea repartizării aleatorii.
O săptămână mai târziu, cu toate că Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii dăduse aviz negativ pentru numirea ei la Direcția Națională Anticorupție, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcție a Mihaielei Iorga-Moraru. ”Nu sunt abilitată să vorbesc, trebuie să vă adresați Biroului de Presă”, a declarat Iorga-Moraru pentru G4Media.ro.
În tentativa sa de a bloca analiza tezei sale de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), premierul ceruse la Curtea de Apel anularea sesizărilor de plagiat depuse ca urmare a articolului Emiliei Șercan, invocând faptul că fuseseră întocmite greșit.
G4Media.ro a prezentat dovezi care indicau faptul că, în ziua depunerii acțiunii, dosarul lui Ciucă a fost schimbat ”din pix” de la completul la care ajunsese prin repartizare aleatorie, ajungând pe masa judecătorului Marius Iosif, anterior numit în înalte funcții publice chiar de PNL, partid condus la momentul judecății de Ciucă.
Metoda prin care a avut loc acest lucru se numește ”Coperta”, este ilegală, dar notorie în justiție, și are ca scop mutarea dosarelor ”la completul care trebuie”. În fapt, dosarului intentat de Ciucă i-a fost atribuit un număr de la completul lui Iosif, deși acest număr fusese deja atribuit unui alt dosar, unul în care un cetățean străin pe nume Moumene cerea să nu fie expulzat din România.
Judecătorul Iosif a admis cererea lui Ciucă, a anulat cele trei sesizări depuse pentru analiza tezei și, câteva săptămâni mai târziu, s-a pensionat.
- 25 august 2022: Asociația Declic a formulat plângere penală pe această speță, acuzația fiind alterarea integrității datelor informatice. Plângerea a fost conexată anchetei inițiale.
- 4 octombrie 2022: Iorga-Moraru și-a însușit acuzația Declic și a extins urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunii de alterarea integrității datelor informatice.
- 28 noiembrie 2023: Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, subordonată pe linie de partid lui Nicolae Ciucă în PNL, a anunțat că o nominalizează pe Mihaiela Iorga-Moraru pentru funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din Direcția Națională Anticorupție (DNA).
- 5 decembrie 2023: Cu cinci voturi din șase exprimate, Secția de Procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ numirii lui Iorga-Moraru. Acest aviz a fost consultativ.
- 4 ianuarie 2024: Iorga-Moraru a semnat Ordonanța de clasare a dosarului penal legat de trucarea repartizării dosarului.
În această ordonanță, consultată de G4Media.ro, procurorul de caz a făcut cronologia cercetărilor din care se observă că, inițial, Iorga-Moraru a menționat că ”există o suspiciune rezonabilă” cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals informatic.
”Coroborat cu suspiciunile privind lipsa de imparțialitate a magistratului judecător Marius Iosif, decurgând din funcțiile ocupate în perioada 2007-2008 în cadrul Ministerului de Justiție și respectiv din calitatea de membru în Marea Lojă Masonică, încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor este de natură a conduce la o afectare a actului de justiție. (…) Există indicii (…) există o suspiciune de lipsă de imparțialitate. (…) Faptul că o eroare de natură tehnică, ori o dublă înregistrare a cauzei nu a fost identificată decât după apariția în presă a informațiilor, când s-a dispus eliminarea de pe portal a datelor care nu au avut corespondent în dosarul 2826/2/2022, creează o suspiciune rezonabilă în sensul că repartizarea cauzei nu a fost efectuată în mod aleatoriu, ceea ce, coroborat cu o posibilă afectare a imparțialității magistratului judecător, ar putea conduce la o nerespectare a dreptului la un proces echitabil”, a scris în Ordonanța de clasare procuroarea Iorga-Moraru despre motivația inițială a cercetărilor.
În final, însă, bazându-se pe declarațiile grefierelor Luminița Dinu și Gabriela Ștefania Ilie, implicate în înregistrarea dosarului și care au declarat: ”Nu-mi amintesc cu exactitate care a fost parcursul celor 2 cereri de chemare în judecată și nici împrejurările în care am ajuns să efectuez anumite modificări în ECRIS (sistemul de înregistrare n.r.) cu privire la informațiile privind părțile (…) Nu-mi explic ce am avut în vedere la acel moment (…) Cred că nu am fost atentă (…) nu am văzut” (Dinu), respectiv ”(…) având în vedere volumul de activitate este posibil să fi uitat să fac aceste mențiuni (…) nu-mi amintesc ce s-a întâmplat cu exactitate la acel moment și cum am ajuns să întocmesc această rezoluție cu numărul de înregistrare 2826/2/2022, dar pot să presupun că unul ditre colegii de la Secția a IX-a a rătăcit rezoluția pe care o întocmisem” (Ilie), procurorul de caz Iorga-Moraru a clasat dosarul pentru toate acuzațiile.
Pentru Dinu, Iorga-Moraru a afirmat că ”nu se poate reține că ar fi efectuat înregistrările necorespunzătoare cu intenție”, așadar infracțiunea de abuz în serviciu ”nu există”. De asemenea, infracțiunea de fals informatic a fost clasată pentru că Dinu ar fi efectuat modificări în sistem potrivit practicii existente în cadrul instituției, fără a avea nevoie de aprobare de la superiori, în timp ce alterarea datelor informatice a picat deoarece intenția Luminiței Dinu a fost de a corecta datele introduse eronat la implementare.
