Parlamentul Ungariei a aprobat luni cererea Suediei de aderare la NATO, a anuntat biroul de presa al parlamentului de la Budapesta, citat de CNN.
Obtinerea aprobarii din partea parlamentului ungar a fost ultimul obstacol pentru aderarea Suediei la NATO. Premierul suedez Ulf Kristersson a vizitat vineri Budapesta pentru a discuta despre cooperarea in domeniul apararii si securitatii cu omologul sau ungar, Viktor Orban. Cele doua parti au parut sa se impace, convenind asupra unui acord prin care Ungaria ar urma sa achizitioneze patru noi avioane de vanatoare Gripen de fabricatie suedeza.
Odata cu aderarea Suediei, NATO va numara 32 de tari, o ironie a sortii, avand in vedere ca Rusia si-a lansat razboiul impotriva Ucrainei in parte datorita cresterii aliantei in Europa de Est, de-a lungul granitei cu Rusia.
Anul trecut, Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru NATO, adaugand aproximativ 1.300 de kilometri la frontiera aliantei cu Rusia.
In calitate de state NATO, Finlanda si Suedia se vor bucura de protectia acordata in temeiul articolului 5 din tratatul care a infiintat alianta – care prevede ca un atac asupra unui membru este considerat un atac impotriva tuturor.
Suedia si Finlanda si-au anuntat intentia de a adera la alianta ca raspuns la invazia Rusiei in Ucraina, abandonand politica de nealiniere de zeci de ani care a definit relatiile externe ale celor doua state in timpul Razboiului Rece.
NATO are o politica a usilor deschise, ceea ce inseamna ca orice tara poate fi invitata sa adere daca isi exprima interesul si daca este capabila si dispusa sa respecte principiile tratatului fondator al blocului.
Cu toate acestea, in conformitate cu normele de aderare, orice stat membru se poate opune aderarii unei noi tari. In timp ce majoritatea membrilor NATO au aprobat rapid cererile de aderare ale Finlandei si Suediei, Ungaria si Turcia au tras de timp.
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat Finlanda si Suedia ca sunt prea indulgente fata de organizatiile teroriste kurde, in timp ce Orban a afirmat ca acestea raspandesc „minciuni sfruntate” cu privire la nerespectarea de catre tara sa a standardelor Uniunii Europene privind statul de drept – valori fundamentale consacrate in tratatele UE.
Astfel de ingrijorari au determinat UE sa inghete fonduri in valoare de miliarde de dolari destinate Ungariei pana cand aceste preocupari vor fi solutionate. Orban si guvernul sau au negat in mod repetat ca au incalcat normele UE.
Ulterior, atat Ungaria, cat si Turcia si-au atenuat pozitia fata de aderarea Finlandei si au aprobat cererea de aderare a acesteia in martie anul trecut. Parlamentul turc a aprobat luna trecuta aderarea Suediei, dupa ce Stockholm si-a inasprit legislatia antiterorista si s-a angajat sa coopereze mai strans cu Turcia in ceea ce priveste problemele de securitate.
La scurt timp dupa votul Turciei, Orban i-a spus secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, ca guvernul sau va sustine, de asemenea, aderarea Suediei. Liderul ungar a declarat in timpul discursului sau despre starea natiunii din 17 februarie ca tara va putea ratifica aderarea Suediei la inceputul sesiunii de primavara a parlamentului de luni.
„Parlamentul ungar se va intruni luni si va lua deciziile necesare, iar prin aceasta am inchis o etapa si am deschis una noua cu premierul”, a declarat Orban la X.
Aliatii NATO au fost ingrijorati de faptul ca, in timp ce Orban a sustinut public candidatura Suediei, tara a tras de timp luni de zile. Taraganarea Budapestei a starnit ingrijorari ca Orban, liderul UE cel mai apropiat de Putin, actioneaza intr-un mod care avantajeaza Kremlinul.
Aderarea Suediei la NATO are loc intr-un moment crucial al razboiului din Ucraina, in conditiile in care Rusia a inregistrat un nou succes pe campul de lupta, iar in sprijinul occidental pentru Kiev pare sa apara fisuri dupa doi ani de lupte. De asemenea, atentia s-a mutat de la Europa de cand atacurile Hamas din 7 octombrie asupra Israelului au declansat un razboi in Orientul Mijlociu.
Cresterea sentimentului populist in Europa si in Statele Unite inaintea alegerilor din iunie si, respectiv, noiembrie, ameninta, de asemenea, sa blocheze eforturile Ucrainei de a continua lupta impotriva Rusiei.
Politicienii din democratiile occidentale se straduiesc sa convinga un electorat din ce in ce mai sceptic ca sprijinirea Ucrainei si oprirea marsului autoritarismului in strainatate reprezinta o buna utilizare a impozitelor in valoare de miliarde de dolari, in conditiile in care alegatorii se confrunta cu alte probleme mai aproape de casa, cum ar fi confruntarea cu inflatia in crestere.
