Avocatii Sorin Calaigii (foto 1) si Mihaela Bodarlau (foto 2) – acuza ca Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Constanta – a fabricat dosarul in care au fost condamnati in 2015 la cate 4 ani de inchisoare cu executare pentru presupuse fapte de trafic de influenta si santaj folosind inregistrari falsificate.
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate actiunile prin care cei doi avocati au obtinut joi, 29 februarie 2024, din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admiterea in principiu a cererii de revizuire, instanta suprema dispunand ca dosarul sa fie rejudecat de catre Curtea de Apel Bucuresti (click aici pentru a citi).
Autoritatea de lucru judecat a clasarii: marturia mincinoasa a existat, chiar daca s-a prescris
Sorin Calaigii si Mihaela Bodarlau (casatorita Lupu) isi intemeiaza solicitarile pe art. 453 alin. 1 lit. a si b din Codul de procedura penala:
„Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza;
b) hotararea a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui expert sau pe situatiile invederate de un interpret, care a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere, influentand astfel solutia pronuntata”.
Cei doi avocati arata ca atat CAB (in 2015), cat si ICCJ (in 2016) i-au condamnat pe baza unor marturii mincinoase depuse de catre denuntatori (familia Miron). Caracterul mincinos al acestor denunturi reiese dintr-o ordonanta de clasare emisa de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – clasare ramasa definitiva prin hotarare a Inaltei Curti. (Vom scrie in detaliu despre aceasta clasare in episodul viitor.) In aceasta ordonanta de clasare (repetam: ramasa definitiva prin hotararea ICCJ), Parchetul General recunoaste existenta faptei de marturie mincinoasa in sarcina denuntatorilor, insa constata interventia prescriptiei.
Totul a inceput in 2016, cand avocatii Calaigii si Bodirlau au depus la PICCJ plangere penala impotriva urmatorilor:
– procurorul Andrei Bodean (foto 3) de la DNA Constanta (autorul rechizitoriului nr. 193/P/2013 din 4 iulie 2014, confirmat de catre seful de la acea vreme al serviciului teritorial, procurorul Sorin Constantinescu – vezi facsimil);
– comisarul Viorel Petrosan de la DNA Constanta;
– denuntatorii Stefan, Ion si Vasile Miron.
In esenta, Sorin Calaigii si Mihaela Bodirlau au reclamat ca DNA Constanta le-a fabricat dosarul pe baza unor inregistrari trucate.
Dupa 2018, cauza a fost preluata la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie – singura, de altfel, care a lucrat efectiv in dosar, audiind toate persoanele vizate. In 2022, dupa desfiintarea SIIJ, speta s-a intors la PICCJ, care a clasat-o. Insa importante sunt temeiurile acestei clasari. Daca in ceea ce-i priveste pe procurorul Bodean si pe politistul Petrosan (acuzati de abuz in serviciu si cercetare abuziva), Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut litera a) de la art. 16 alin. 1 CPP („fapta nu exista”), in cazul familiei Miron (acuzati de marturie mincinoasa) Parchetul General s-a bazat pe litera f) teza a II-a („a intervenit prescriptia”). Altfel spus: Parchetul Inaltei Curti a recunoscut existenta faptei de marturie mincinoasa. Cei doi avocati au atacat clasarea la ICCJ, insa instanta suprema le-a respins plangerea. Astfel, a dobandit autoritate de lucru judecat constatarea PICCJ privind existenta faptei de marturie mincinoasa. Pe aceasta autoritate de lucru judecat s-au bazat Calaigii si Bodarlau cand au introdus actiunea de revizuire.
Inregistrarile au fost masluite
Audiati la sectia speciala, Ion si Vasile Miron au declarat ca facusera denuntul impotriva avocatilor Sorin Calaigii si Mihaela Bodarlau pentru ca tatal lor, Stefan Miron, era el insusi arestat, in alt dosar. In acea perioada, fratii Miron au luat legatura cu un anume Bogdan de la Serviciul Roman de Informatii, pentru ca acesta sa-i ajute sa beneficieze de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 2 lit. h) (n.r. infractiuni grave) beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege”.
La randul lui, acel Bogdan de la SRI i-a indemnat pe fratii Miron sa-l inregistreze pe avocatul Sorin Calaigii, pentru ca SRI-istul si procurorul Andrei Bodean intentionau sa-i faca dosar penal. Problema este ca, in final, fratii Miron au constatat ca acele inregistrari au suferit modificari, fiind decupate din ele doar anumite pasaje, scoase din context.
In episodul viitor, vom publica in detaliu atat declaratiile familiei Miron, cat si hotararea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut clasarea emisa de PICCJ.
Prezentam principalul pasaj din cererea de revizuire formulata de avocatul Sorin Calaigii (pe cea a avocatei Mihaela Bodarlau – similara – o gasiti anexata la final):
„1) Imprejurarea noua ce nu a fost cunoscuta de instante in calea ordinara a judecatii este urmatoarea:
Pentru a ma condamna si ulterior metine solutia pronuntata de instanta de fond, judecatorii cauzei in fondul ei au avut in vedere, cu precadere, inregistrarile ambientale (pentru una dintre fapte aceste inregistrari constituind unicul temei al sesizarii din oficiu a procurorului) depuse de denuntatori, inregistrari ambientale care ulterior s-au dovedit a fi contrafacute si neautentice, denuntatorii care au prezentat la DNA Constanta aceste inregistrari infaptuind infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare sub forma ticluirii de probe.
Denuntatorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile au fost cercetati pentru mai multe infractiuni alaturi de alte persoane si pentru infractiunea de inducerea in eroare a organelor judiciare sub forma ticluirii de probe (respectiv a inregistrarilor efectuate si depuse de ei) initial in dosarul cu nr. 430/P/2016 al Parchetului General, care ulterior a fost inregistrat cu nr. 273/P/2019 pe rolul S.I.I.J., iar ulterior desfiintarii sectiei speciale, reinregistrat la Parchetul General cu nr.2354/P/2022.
Mai in concret, prin Ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 31.05.2017 a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatilor Miron Stefan si Miron Ion, iar ulterior prin Ordonanta 430/P/2016 din 23.08.2017 a fost pusa in miscare actiunea penala si impotriva inculpatului Miron Vasile – pentru infractiunile de marturie mincinoasa si inducerea in eroare a organelor judiciare.
Asadar, prin punerea in miscare a actiunii penale pentru comiterea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, statul roman, prin intermediul Ministerului Public, a considerat la acel moment ca existau probe si dovezi certe de vinovatie a persoanelor cercetate, acestea primind statutul de inculpati. Dupa punerea in miscare a actiunii penale si pana la solutionarea cauzei, inculpatii nu au propus sau administrat niciun mijloc de proba in aparare, mai ales in contextul in care in dovedirea vinovatiei a fost administrata o expertiza tehnica judiciara (Expertiza judiciara criminalistica nr.7 din 12.01.2017 a INEC Bucuresti), care la concluzii a stabilit ca: nu se poate stabili autenticitatea pentru inregistrarea fam. Miron si ca inregistrarile de pe celelalte 2 CD-uri de asemenea nu sunt autentice, ele prezentand montaje de material audio si video.
Prin Ordonanta nr.273/P/2019 din 10.06.2019 a S.I.I.J., a fost inceputa si urmarirea penala in personam si impotriva celor care ne-au instrumentat dosarul la DNA ST Constanta (procurorul Bodean Andrei si cms. Petrosan Viorel), pentru mai multe infractiuni, printre ele abuzul in serviciu, cercetare abuziva etc.
Dupa aceasta data (10.06.2019), nu s-a mai administrat nicio proba in dosar, acesta stagnand efectiv la S.I.I.J., imprejurare in care in anul 2021 am formulat la I.C.C.J. o plangere pentru tergiversarea solutionarii cauzei, deoarece se apropia implinirea termenelor de prescriptie a faptelor, instanta fixand atunci un termen de 6 luni pentru a se dispune o solutie in cauza 273/P/2019.
Insa, concomitent cu acest demers, in anul 2022 S.I.I.J.-ul s-a desfiintat, dosarul fiind preluat de Parchetul General si reinregistrat cu nr. 2354/P/2022.
Ulterior, prin Ordonanta nr. 2354/P/2022 din 06.12.2022, s-a dispus clasarea pentru majoritatea infractiunilor pentru care familia Miron alaturi de alte persoane erau cercetati, pe motivul ca faptele nu exista, cu exceptia infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare, pentru care s-a dispus solutia de clasare, pentru Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile, cu motivatia ca faptele exista, dar s-au prescris.
Impotriva acestei solutii am formulat plangere, iar Procurorul General a mentinut solutia procurorului de caz.
Ulterior, atat eu, cat si coinculpata Bodarlau Mihaela am formulat plangere la instanta, iar in dosarul cu nr. 429/1/2023 al ICCJ, prin decizia nr 193 din 04.04.2023, a fost respinsa plangerea noastra, mentinandu-se dispozitiile Ordonantei procurorului nr. 2354/P/2022 din 06.12.2022.
Conform doctrinei si practicii judiciare, prin parcurgerea procedurii judiciare din fata insantei, dispozitiile cuprinse in Ordonanta de clasare dobandesc autoritate de lucru judecat, atat in ce priveste solutiile de clasare pentru solutiile in care s-a apreciat ca faptele nu exista, dar de asemenea si asupra existentei vinovatiei pentru comiterea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, pentru care insa a intervenit prescriptia.
Iata, deci, ca aceasta imprejurare mai sus descrisa, in legatura cu care procedura judiciara s-a incheiat abia la data de 04.04.2023 prin pronuntarea hotararii ICCJ, reprezinta o imprejurare noua, vinovatia familiei Miron pentru comiterea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare prin ticluirea inregistrarilor depuse (si care au fost avute in vedere pentru condamnarea noastra) nefiind cunoscuta in procedura initiala in care am fost condamnati definitiv spre finalul anului 2016.
Voi arata in cele ce urmeaza ca aceste inregistrari – probe ticluite – au avut o importanta determinanta la condamnarea mea (asa cum am precizat, ele constituind chiar singurul motiv de sesizare din oficiu pentru una dintre faptele cu fam. Miron), fiind probele care au inclinat balanta pentru condamnare, in conditiile in care denuntatorii Miron si apropiatii acestora au dat declaratii care nu se coroborau intre ele si nici macar ale acelorasi persoane intre ele in fiecare faza procesuala parcursa si care declaratii, de altfel, veti observa ca sfideaza chiar o simpla logica elementara.
Precizez ca inca din faza urmaririi penale, in cea a camerei preliminare, dar si in tot cursul procedurii la instanta am contestat respectivele inregistrari, sustinandu-mi nevinovatia.
2) In ce priveste admisibilitatea in principiu a prezentei cereri:
Avand in vedere imprejurarea noua precizata, va rog sa constatati admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire, fiind indeplinite toate conditiile prevazute de art 459 C.p.p.. Cererea este promovata in termen, subsemnatul fiind parte in cauza, cererea este intocmita cu respectarea art 456 alin 2 si 3 C.p.p. si au fost invocate imprejurari noi, necunoscute de instante in procedura ordinara a judecarii initiale a cauzei. Faptele sau imprejurarile in baza carora formulez prezenta cerere, nu au mai fost invocate in vreo cerere anterioara de revizuire, de altfel asa cum am precizat Ordonanta de clasare a procurorului s-a dat in 06.06.2022, ordonanta Procurorului General, in data de 18.01.2023 comunicata in februarie 2023, iar ICCJ s-a pronuntat in mod definitiv asupra plangerilor impotriva Ordonantei procurorului abia in 04.04.2023. Prin promovarea cererii de revizuire solicit instantei pronuntarea unei solutii diametral opuse celei de condamnare pentru cele doua fapte ce privesc familia Miron si anume, o slutie de achitare intemeiata pe disp art. 16 alin 1 lit a sau c din C.p.p..
Asa cum doctrina precizeaza si Curtea Constitutionala a venit sa lamureasca la pct. 21 din considerentele Deciziei 506/ 30.06.2015 ca la verificarea admisibilitatii in principiu in calea revizuirii, instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile legii, respectiv cu privire la o hotarare definitiva, in termen, de o persoana indreptatita sa foloseasca calea de atac a revizuirii, pentru temeiuri care corespund cazurilor de revizuire reglementate de lege.
3) Consideratii referitoare la inregistrarile – probe ticluite ce au fost avute in vedere pentru condamnarea mea
Voi arata in cele ce urmeaza modalitatea in care aceste inregistrari au fost fructificate de catre organele judiciare, atat la DNA Constanta, cat si de catre instantele de judecata.
Voi indica de asemenea atat probele, cat si indiciile care sprijina sustinerea ca aceste inregistrari sunt contrafacute si intr-adevar neautentice, si voi prezenta argumente care arata ca in lipsa sau in cazul excluderii acestor inregistrari, solutia relativa la acuzatiile care mi-au fost aduse ar fi fost una de achitare.
3.1. Consideratii raportate la legalitatea acestor probe
Organele de urmarire penala au aplicat in cazul acestor inregistrari dispozitiile art 143 C.p.p., care se refera la consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica, in Codul de procedura penala neexistand dispozitii speciale pentru inregistrarile puse la dispozitie de catre parti in ceea ce priveste continutul procesului-verbal sau certificarea pentru autenticitate.
In conformitate cu disp art 139 alin 3 C.p.p., inregistrarile efectuate de parti sau de alte personae constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.
In vechiul Cod de procedura penala aceste inregistrari erau mentionate in prevederile art 91^6.
Folosirea unor astfel de inregistrari ca mijloc de proba intrun proces penal este in concordanta cu disp art. 53 din Constitutie care recunosc legitimitatea unor restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati.
Insa, odata ce probele nu au valoare dinainte prestabilita, aceste inregistrari nu ar fi trebuit niciodata sa fie considerate ca avand valoarea interceptarilor efectuate de catre organele de urmarire penala, potrivit dispozitiilor procedurale.
Este evident ca inregistrarile efectuate de catre organele judiciare au un caracter probator mai puternic fiind obtinute cu ajutorul unor agenti umani care se bucura de prezumtia de independenta si impartialitate care au obligatia aflarii adevarului sub toate aspectele.
Nu in ultimul rand, aceste inregistrari sunt efectuate cu tehnica special conceputa in vederea efectuarii interceptarilor spre deosebire de cele efectuate de catre parti sau terti.
Pentru aceste motive, rezulta o proba care este caracterizata de un nivel inalt de acuratete spre deosebire de inregistrarile care sunt efectuate de catre persoane neinstruite, mai ales care au si un interes, fiind parti in cauzele la care se refera inregistrarile pe care le fac.
Din pacate, in cauza a carei revizuire o cer, aceste aspecte nu au fost, in opinia mea, suficient de mult avute in vdere de catre magistrati si iata ca abia dupa pronuntarea solutiei de condamnare definitiva si dupa executarea pedepsei, s-a constatat de catre Ministerul Public, faptul ca aceste probe au fost cu intentie ticluite, alterate, de catre partile care le-au prezentat anchetatorilor, in mod special alterate (nedepunand la dosarul cauzei nici macar instrumental cu care au realizat aceste inregistrari), pentru a sprijinii acuzatiile pe care le-au formulat impotriva mea.
3.2. Dovezi si indicii ca aceste probe au fost alterate pentru a se obtine condamnarea mea
In afara de constatarea Parchetului General ca se impune clasarea, voi prezenta elemente probatorii care arata ca intr-adevar inregistrarile pe care s-au bazat domnii judecatori cand m-au condamnat au fost prelucrate pentru inducerea in eroare a organelor judiciare.
3.2.1.O prima dovada ca inregistrarile au fost contrafacute o reprezinta expertizele extrajudiciare efectuate de catre expertii Caramihai Mihai si Grigoras Catalin, ce au fost depuse de dna Bodarlau Mihaela in dosarul cu nr. 430/P/2016 al Parchetului General (filele 200-233 vol. IV), in care formulasem plangere impreuna impotriva denuntatorilor (si care in final a fost reinregistrat cu nr 2354/P/2022 al Parchetului General), inscrisuri ce au determinat procurorul de altfel sa dispuna efectuarea unei expertize judiciare pentru lamurirea autenticitatii acestora, expertize care aratau ca: inregistrarile depuse la dosarul de urmarire penala, in sustinerea invinuirii celor doi avocati, nu sunt originale, nu constituie prima materializare a evenimentelor video-acustice inregistrate, reprezentand, in consecinta, copii sau transferari ale altor inregistrari. Aprecieri cu privire la continutul original al inregistrarii si continutul copiei are valoare de adevar doar in cazul in care expertul compara direct inregistrarile originale cu copiile acestora, certificand din punct de vedere tehnic identitatea / autenticitatea lor, in caz contrar, o astfel de afirmatie neavand niciun suport stiintific si nici logic. Un asemenea document copiat / scanat este certificat de a fi conform cu originalul doar prin comparare cu documentul original. Este evident ca in cazul de fata nu se poate face o asemenea afirmatie in imposibilitatea efectuarii unei comparatii facute cu exemplarul / inregistrarea originala.
Urmele clasice de editare computerizata, prin stergere si recomprimare, in vederea ascunderii acestor interventii, sunt evidentiate de aceste lucrari de specialitate, care indica faptul ca:
– data efectuarii inregistrarilor nu poate fi stabilita (exclusiv pe baza analizei tehnice);
– exista neconcordante intre data inregistrarii (asa cum rezulta ea din Rechizitoriu) si data ultimei modificari a fisierelor audio / video analizate – exista elemente tehnice ce conduc la ideea unei posibile imixtiuni in formatul original al inregistrarilor.
3.2.2.O alta dovada ca inregistrarile au fost alterate rezulta din Ordonanta 273/P/2019 din 06.06.2019 (din dosarul SIIJ 273/P/2019, initial 430/P/2016 al Parchetului General), unde, la fila 22, procurorul de caz identifica urmatoarea situatie:
Desi din adresa nr 2410 din 21.03.2014 a DNA – serviciul resurse umane…, s-a precizat ca odata cu lucrarea, respectiv plangerea penala formulata de Miron Stefan, a fost trimis la Serviciul Teritorial Constanta si un suport optic tip CD cu mentiunea ‘Lucrarea contine 6 file plus 1CD’, despre care chiar denuntatorul a precizat ca ‘din inregistrarile pe care o sa le vedeti va rog sa trageti concluzia daca exista fapte de coruptie sau inselaciune asupra mea si a copiilor mei de procurorul Dragomir Matei si avocata Mihaela Bodarlau’, la data de 13.05.2014, procurorul Bodean Andrei si cms. Petrosan Viorel au procedat la ridicarea de la Miron Stefan a suportului optic tip DVD-R, marca Princo, seria constructiva CO233702118-22557, despre care acesta sustine ca ar contine inregistrarea unei convirbiri purtate cu numita Bodarlau Mihaela, in luna aprilie 2014, nefacandu-se nicio precizare daca acest nou suport magnetic tip DVD-R contine aceeasi inregistrare depusa cu plangerea initiala sau o alta inregistrare.
Procurorul de caz sau ofiterul judiciar NU a intocmit, de altfel, niciun act procedural cu privire la suportul optic tip CD, trimis de DNA – Structura centrala, conform adresei nr 2410/21.03.2014, CREAND INDOIALA CA suportul optic tip CD atasat la plangerea penala initial de catre denuntatorul Miron Stefan fie nu a fost valorificat in cursul urmaririi penale de catre procurorul de caz, fie ca aceasta a stat la baza contrafacerii inregistrarilor convorbirilor efectuate de catre denuntator …. in conditiile in care, ulterior, niciodata niciunul din denuntatorii Miron Stefan, Vasile si Ion NU AU MAI PREZENTAT SUPORTURILE ORIGINALE SAU INSTRUMENTELE CU CARE S-AU EFECTUAT INREGISTRARILE CONVORBIRILOR IN MEDIU AMBIENTAL, incat acestea sa ofere date obiective, certe si concludente cu privire la autenticitatea inregistrarilor.
3.2.3. O alta dovada importanta ca inregistrarile au fost deliberat contrafacute in scopul condamnarii noastre rezulta din declaratia de martor data de MIRON ION, la data de 15.11.2016, in dosarul nr. 430/P/2016 al Parchetului dpl ICCJ, care preciza atunci urmatoarele:
„… in anul 2013, in timp ce tatal meu Miron Stefan se afla in arest, impreuna cu fratele meu Miron Danut, am luat legatura cu numitul Bogdan de la SRI in scopul de a ne ajuta sa obtinem beneficiile art 19 din L 682/2002. ….
… Bogdan mi-a solicitat sa-l inregistrez si pe Calaigii Sorin, deoarece impreuna cu procurorul Bodean Andrei vor sa-i faca un dosar penal.
…..
Domnul Procuror Popovici de la DNA Bucuresti mi-a spus ca dupa ce am inregistrari care atesta savarsirea de fapte de coruptie sa ma intorc la el, pentru a beneficia de prevederile art 19 privind reducerea pedepsei la jumatate. De asemenea, m-a sfatuit sa iau legatura cu Bogdan de la Constanta, afirmand: ‘iei legatura cu Bogdan si-ti spoune el ce ai de facut’. M-am intors la Constanta. In timpul deplasarii de la Bucuresti la Constanta, eram contactat telefonic insistent de catre Bogdan, care m-a intrebat cand ajung, precizand ca dupa ce ajung in Constanta sa-l contactez telefonic. Am ajuns la Constanta, m-am intalnit cu Bogdan, care mi-a cerut sa-i spun ce am discutat cu Popovici. Bogdan mi-a spus ca dupa ce voi avea discutiile cu avocatii sa-i dau inregistrarile, pentru ca ulterior sa ma trimita unde trebuie, precizand ca Andrei Bodean se chinuie de mult sa-l prinda pe Calaigii. Ulterior, in cursul acelei zile am stabilit sa ne intalnim in parcarea magazinului Auchan. Numitul Bogdan mi-a inmanat suma de 200 lei pentru a achizitiona un reportofon, pe care l-am cumparat in aceeasi zi de la Auchan. Pentru ca nu am stiut sa folosesc acel reportofon, am cumparat de la numitul Cristi, din targul din Constanta, un dispozitiv de inregistrare, care avea forma unui breloc de chei pentru masina. Cu acest dispozitiv de inregistrare am realizat inregistrari la cabinetul avocatei Bodarlau Mihaela, iar fratele meu Florin l-a inregistrat pe avocatul Calaigii Sorin.
Inregistrarile facute cu brelocul au fost descarcate pe CD-uri, iar tatal meu dupa ce s-a eliberat, in februarie 2014, l-a cautat pe numitul Bogdan de la SRI, i-a prezentat inregistrarile si impreuna le-au dus procurorului Bodean.
Stiu cu certitudine ca tatal meu Miron Stefan se intalnea frecvent cu procurorul Bodean Andrei la DNA ST Constanta. La declaratiile facute in fata procurorului Bodean Andrei la DNA ST Constanta am fost impreuna cu tatal meu, iar pe parcursul consemnarii declaratiei acesta m-a atentionat sa fac declaratii in concordanta cu inregistrarile de pe CD-uri. Declar ca inregistrarile au fost prelucrate, intrucat inregistrarile prezentate de procurorul Bodean erau modificate in comparatie cu inregistrarile descarcate de mine de pe dispozitivul de inregistrare.
Eu am vazut cum cms Petrosan de la DNA ST Constanta a prelucrat inregistrarile, prin stergere, oprind numai ceea ce le convenea”.
Din continutul acestei declaratii de martor a lui Miron Ion (date dupa ce noi am fost condamnati in mod definitiv), va rog sa va aplecati asupra a doua astecte esentiale, dupa cum urmeaza:
1. Primul aspect este dat de analiza doamnei procuror, facuta la fila 35 a Ordonantei nr 273/P/2016 din 06.06.2019 in dosarul 273/P/2019 al SIIJ, care retine neconcordanta CD-urilor sau DVD-R-urilor depuse de denuntatori, dar si a lipsei datelor cand au fost facute inregistrarile respective, dupa cum urmeaza:
Analizand declaratia data de Miron Ion in calitate de martor in respectiva cauza, se constata ca suportul optic tip CD la care face referire indicand ca au fost stocate inregistrarile convorbirilor la cabinetul avocatei Bodarlau Mihaela, facute de el si la cabinetul avocatului Calaigii Sorin, de catre fratele sau Miron Florin, nu este mentionat in procesele verbale intocmite de procurorul de caz Bodean Andrei si cms sef Petrosan, la datele de 13.05.2014 si 19.05.2014.
La aceste date, potrivit proceselor verbale intocmite, procurorul Bodean Andrei si cms sef Petrosan Viorel au consemnat ca au ridicat un suport magnetic tip DVD-R cu inregistrarea convorbirilor purtate in luna aprilie 2014 cu avocata Bodarlau (proces-verbal din data de 13.05.2014) si un suport magnetic tip DVD-R marca Maxell, despre care Miron Stefan declara ca ar contine inregistrarea unei convorbiri ambientale, purtate de avocatul Calaigii Sorin cu membrii fam Miron (proces verbal din 19.05.2014). Nu s-a precizat data la care a fost inregistrata aceasta convorbire, iar la dosarul de urm. pen., nu exista alte procese verbale de ridicare a altor suporturi optice cu inregistrari ale convorbirilor prezentate de catre denuntator, cum, de altfel, nu exista nici date cu privire la suportul optic cu inregistrarile prezentate de catre denuntatorul Miron Stefan la data de 05.03.2014, la DNA, cand a formulat denuntul, suport optic tip CD pe care Structura Centrala a DNA l-a trimis impreuna cu denuntul pentru efectuarea urmaririi penale la DNA ST Constanta.
2. Al doilea aspect este unul de interpretare personala, dar logica, a subsemnatului, pe care o sa va rog sa o impartasiti, in sensul ca:
Daca Miron Ion arunca vina la data de 15.11.2016, in declaratia de martor data in dosarul 430/P/2016 la Parchetul dpl ICCJ, asupra procurorului si a comisarului Petrosan ca ar fi contrafacut acele inregistrari, insa pe de alta parte, prin Ordonanta procurorului 2254/P/2022 din 06.12.2022 s-a constatat ca fapta nu exista in ce priveste organele judiciare, ba mai mult, in contextul in care ulterior si printr-o expertiza judiciara s-a dovedit ca inregistrarile sunt contrafacute si neautentice, la care se aduga si inconsecventa organelor judiciare de a identifica cronologic fiecare CD sau DVD depus de denuntatori, rezulta fara putinta de tagada ca respectivele inregistrari au fost in mod intentionat contrafacute, chiar de denuntatori, in scopul condamnarii noastre.
3.2.4. In acelasi sens ca punctul anterior este declaratia martorului Miron Danut, care in depozitia facuta in fata Curtii de Apel Bucuresti la termenul din 14.07.2015, a afirmat ca „am vazut inregistrarile initiale, in acestea s-au facut interventii de catre un individ trimis de acel Bogdan de la SRI”.
Si aceasta declaratie vine sa sprijine punctul de vedere personal precizat mai sus, intarind ideea ca pe inregistrarile depuse organelor judiciare au fost facute mai multe interventii, ele nemaifiind in mod categoric cele originale, autentice si deci nealterate.
3.2.5. Modalitatea prezervarii si transmiterii suporturilor care contineau inregistrarile este de natura sa conduca la concluzia ca si inregistrarile prezentate instantelor nu au fost cele originale
Cele 3 DVD-uri care contineau inregistrarile, vizionate la Curtea de Apel Bucuresti, NU au mai fost nici macar atasate dosarului care a fost inaintat catre ICCJ pentru judecarea apelului nostru.
La solicitarea expresa a instantei de control judiciar, in apel, DNA Serviciul Teritorial Constanta a inaintat un singur DVD care, conform procesului verbal intocmit de instanta la data de 05.10.2016, a fost inaintat de parchet intr-un plic nesigilat.
In incheierea de sedinta a Inaltei Curti din data de 10.10.2016, s-a mai mentionat ca DVD-ul respectiv contine o arhivare de tip.rar, ceea ce inseamna ca nu contine o copie sau o clona a inregistrarilor, aceasta reprezentand, din punct de vedere tehnic, o comprimare a informatiei – ceea, ce din nou, ridica un mare semn de intrebare asupra autenticitatii lor.
In aceste conditii, iata ca din actele dosarului rezulta cel putin un dubiu major privind originalitatea, autenticitatea si integritatea acestor convorbiri, dubiu care ar fi trebuit sa imi profite mie, si nu acuzarii, conform principiului cunoscut „in dubio pro reo”.
3.3 Importanta acestor inregistrari contrafacute in ansamblul probator care a fost avut in vedere pentru condamnarea mea
