De 20 de ani, urmașii lui Petru P. Carp, fost prim-ministru al României, se luptă cu statul pentru redobândirea conacului și pământului de la Țibănești. Administrațiile locale care s-au succedat până azi au pus bețe în roate acestei întoarceri la matcă, au tăiat copaci și au alungat moștenitorii, în timp ce comunitatea a adus distrugeri și a furat ce se mai găsea prin conac, precum niște sălbatici de Ev Mediu. Factorul politic, prin liberalii Alexe, Muraru și Brătescu a sporit gradul de periculozitate în care se găsește acest monument, precum și parcul dendrologic. După ce s-au folosit de bunurile fostului premier Petru Carp, în scop electoral, cei trei fătălăi s-au spălat pe mâini și i-au dat un undă verde primarului liberal Neculai Munteanu, să deposedeze familia moștenitoare de parcul care împrejmuiește conacul și să dispună de bunuri ca pe propria sa feudă
Un proces a împărțit comuna Țibănești în două. O parte dintre locuitori, cu primarul în frunte, se opun din răsputeri cedării de drept a bunurilor lui Petre P. Carp către urmași, preferând “să se aleagă praful decât să dăm la moșieri”, iar altă parte, mai destupată la minte, optează pentru schimbarea in bine a parcului dendrologic și a conacului din localitate, prin salvarea singurei zone emblematice a comunei, aducerea unui aer occidental și, inclusiv, învățarea de către copii a unei meserii la atelierul deschis de arhitectul Șerban Sturdza la conac.
Istoria noastră se duce încet și sigur către marea ghenă ce funcționează non stop prin grija ocârmuitorilor de două parale. Patrimoniul pentru următorul secol va fi distrus, asta este indubitabil, în contextual în care feude de analfabeți funcționali cocoțați de politic – cea mai toxică pârghie de exercitare a democrației, în fapt niște clanuri de hoți, au acaparat orice fărâmă de bun al familiilor care ai scris istorie și le.au trecut în mod samavolnic ca fiind patrimoniu comun, mai ceva ca în comunism, terfelind orice drept constituțional sau patrimonial al celor în drept. Ratați pe care diverse partide i.au scos din glod și le.au dat ocazia de a purta costum nu numai la nunți și înmormântări, își umflă acum bojocii în fața lui Sturdza, urmașul lui Petru P. Carp, că ei nu își vând pământul și că ce treabă are miticul? Pe fondul unei astfel de abordări, conacul și inclusiv parcul dendrologic de la Țibănești au ajuns în paragină, în stare de abandon, excepție făcând intervențiile sporadice ale lui Sturdza, menite a scoate din colaps un bun de patrimoniu, care în baza administrației publice din Țibănești era demult amintire.
Familiei i s-a furat un conac și i s-a restituit o ruină
După ce a fost naționalizat de comuniști, în anul 2005, conacul a fost retrocedat proprietarilor de drept. Restituirea nu a vizat și parcul din jurul conacului, pentru care moștenitorii se judecă încă cu Primăria Țibănești. Acest fapt nu i-a oprit pe proprietari să pună bazele unui amplu proiect de restaurare și de revitalizare a conacului. În anul 2005, când conacul a fost restituit, acesta nu mai avea ferestre, nici uși, nici sobe. Totul fusese furat de localnici. A fost nevoie de o investiție majoră, întinsă pe vreo 6 ani, dar de la an la an, încă se mai fac lucrări.
Ansamblul istoric de importanță națională Petre P. Carp din Țibănești este compus din conac, biserică, mausoleu și clădirea anexă. În timp ce conacul și anexele sunt prinse într-un proiect care atrage voluntari din toată Europa, parcul aflat în administrarea putorilor din primărie este plin de gunoaie, copaci tăiați și buruieni.
“Suntem în proces cu Primăria Țibănești, pentru că parcul nu este al nostru. Intenția noastră este să restaurăm conacul și să îl deschidem publicului larg, dar până și această intenție ne este sabotată de primar. Vrem să facem în interior un centru comunitar la parter și la etaj un punct muzeistic, despre personalitatea lui Petre P. Carp. Din păcate, grădina care înconjura conacul, cu amenajările specific, grajduri, bucătării, fântâni, sere de flori, nu mai există. A rămas parcul care este extrem de deteriorat prin lipsa de grijă a administrației publice”, a spus Șerban Sturdza, strănepotul lui Petre P. Carp.
De mai bine de un deceniu și jumate, la conacul Petre P. Carp din Țibănești se organizează un program cultural intitulat “Batem fierul la conac” la care participă, în fiecare an, studenți de la arhitectură din facultățile de la București și Iași, meșteri populari localnici și din alte zone, invitați din străinătate. Primăria din localitate este singura care privește cu ochi critic această demonstrație de revitalizare a zonei.
Ca la Țibănești – conacul prădat de hoți, parcul tăiat de primărie
În urmă cu 10 ani, conacul a fost spart de două ori de către un bețiv din comună care a vândut toate bunurile pentru a-și face rost de băutură. Vizată a fost fierăria conacului, atelierul de meşteşuguri tradiţionale intitulat „Batem fierul la conac” din comună, amplasat peste drum de … sediul Poliției. Siguranță și încredere!
În aceiași perioadă, domeniul lui Petru P. Carp de la Țibănești a mai suferit o lovitură. Parcul dendrologic din jurul conacului a fost sluțit din ordinul autorităţilor locale. 12 dintre arborii seculari care înconjoară vestitul conac de la Ţibăneşti au fost tăiați pentru a face loc unui parc pentru copii.
Puci la conac
În vara anului 2020, în plină pandemie culturală, Costel Alexe și șleahta lui inițiază un puci la conac. Anunțați de o anchetă în desfășurare a Ministerului Culturii, pe fondul măcelului ecologic de la Țibănești, girat de administrația locală, și implicit de descălecarea în zonă a ministrului Bogdan Gheorghiu, Alexe organizează un simulacru de eveniment-manifest privind sprijinirea culturii și implicit a monumentelor din județ.
“Am avut plăcerea de a asista la conacul Petru .P. Carp la o lăudabilă initiativă intitulată Cultura – factor de revitalizare și dezvoltare durabilă, alături de reprezentanți ai mediului cultural local. Am discutat, împreună cu ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, Liviu Brătescu, secretar de stat și istoric, arh. Șerban Sturdza, și politologul Alexandru Muraru prim- vicepreședinte PNL Iași despre o nouă viziune asupra culturii locale și necesitatea urgentă de a proteja și revitaliza patrimoniul cultural al județului. În programul de guvernare liberală propus pentru județul Iași, cultura ocupă un loc important, iar obiectivele principale vor fi, printre altele, realizarea unei strategii culturale, modificări legislative care să asigure noi mecanisme financiare, proiecte culturale de anvergură, programe de reabilitare și restaurare a monumentelor istorice. Am afirmat în cadrul dezbaterii angajamentul meu pentru acest domeniu: vom face din cultură un pilon al dezvoltării județului, care să contribuie semnificativ la valoarea adăugată pentru imaginea, bugetul și dezvoltarea de ansamblu a Iașului. Am ales comuna Țibănești ca loc unde să dezbatem acest program pe care îl propun pentru cultura ieșeană, deoarece reprezintă o zonă care va beneficia de pe urma acestei viziuni. Munca, efortul și implicarea depuse de arh. Șerban Sturdza pentru a salva și reda comunității conacul P.P. Carp sunt de apreciat, iar ele trebuie susținute și continuate de autoritățile locale și județene. Din păcate, în ultimii ani sub administrația PSD, condusă de Aurica Cobuz, subcomponentele monumentului istoric „Ansamblul conacului Petre P. Carp din Țibănești“, clasat în grupa A, administrate de Primărie au avut de suferit”, declara Alexe la acel moment, cu un patos mincinos.
Acest Pinochio al politicii de Bahlui a trecut în revistă marile neajunsuri ale guvernării locale PSD, prin primărița Aurica Cobuz, cum ar fi schimbarea denumirii parcului din „Parcul Petre P. Carp“ în „Parcul Central“, tăierea de arbori seculari sănătoși din parc, intervenția asupra bazinului din axul de compoziție N-S al parcului cu distrugerea detaliilor și prin tehnici de intervenție inadecvate, efectuarea de lucrări pentru construirea unei săli de sport, toate acestea fără avizele necesare pentru protejarea patrimoniului cultural.
“Dacă voi fi ales președinte al Consiliului Județean voi avea ca obiectiv repararea erorilor săvârșite, prin restaurarea și revitalizarea acestui monument istoric în urma unui parteneriat între Consiliul Județean, primărie și proprietar. Prin atragerea de investiții și fonduri europene vom realiza lucrări de conservare, consolidare și restaurare pentru mausoleul familiei Petre P. Carp, parcul istoric și vom pune în valoare atelierul de fierărie. Astfel vom asigura intrarea întregului ansamblul monumental în circuitul istoric și vom reda patrimoniului național și comunității un element important. Am încredere că acest obiectiv se va realiza printr-o bună colaborare între Consiliul Județean cu o conducere liberală și Primăria Țibănești condusă de viitorul primar al comunei, liberalul Neculai Munteanu, un om serios, capabil și dornic de a schimba comuna. Sunt sigur că va fi un primar muncitor și angajat în problemele comunității, cu care voi face echipă pentru comunitatea din Țibănești și pentru salvarea Ansamblul monumentului P.P. Carp”, a mai spus Alexe.
Toată această mascaradă nu a avut alt scop decât acela de a specula un cumul de greșeli penale ale administrației locale PSD, de a puncta un act electoral și apoi de a uita cu desăvârșire de noțiunea de cultură, de sprijinul promis acesteia și, implicit, de faptul că în județul Iași există un conac și un parc monumente istorice/ale naturii care în cei 4 ani de mandat la cârma CJ Iași au fost atacate în cel mai furibund mod de primarul liberal Neculai Munteanu.
Conjurația mincinoșilor
Cea mai mare parte din parc (cca. 6,5 ha), împreună cu mausoleul familiei Petre P. Carp, este în prezent administrată de Primăria Comunei Ţibăneşti, fiind în desfășurare un proces pentru retrocedare. Parcul de la Țibănești a devenit dintr-o perlă a Moldovei un exemplu pentru ce pot face nepăsarea și ignoranța unui politruci de doi bani, de la primar la președinte de CJ și ministru de Cultură.
Un alt mincinos prins în acest carusel al vorbelor în vânt este Liviu Brătecu, prim-vicepreședinte PNL Iași.
„Am constatat și de această dată cum Primăria lasă să se ruineze mausoleul familiei Petre P. Carp, monument istoric, permite depozitarea gunoiului în parcul-monument istoric. Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, este în obligația Primăriei Ţibăneşti să asigure paza, integritatea și protecția parcului şi a mausoleului, să asigure efectuarea reparațiilor curente și de întreținere, precum şi lucrări de conservare, consolidare şi restaurare. Am solicitat Direcției Județene pentru Cultură Iași să pună în vedere Primarului comunei Țibănești, Aurica Cobuz, faptul că este timpul să-și îndeplinească atribuțiile legale și să înceteze intervențiile fără aviz în monumentul istoric și zona lui de protecție. Distrugerea parcului și degradarea mausoleului familiei P.P.Carp nu pot fi privite cu indiferență la nesfârșit de instituțiile statului român. Aștept ca ancheta desfășurată de Direcția Județeană pentru Cultură Iași să pună în vedere Primăriei Țibănești sancțiunile la care se expune dacă nu va înceta continuarea încălcarea prevederilor legislației cu privire la protejarea monumentelor istorice!“, declara la la ca vreme Liviu Brătescu, secretar de stat în Ministerul Culturii.
După ce și-au cocoțat primar PNL la Țibănești, avântul lui Brătescu s-a ostoit brusc.
Scurt istoric al ansamblului istoric de la Țibănești
Conacul și biserica au fost construite în 1819 de Ion Carp, bunicul omului politic Petre P. Carp. La acel moment, conacul avea un regim de înălţime parter și un etaj. Supraetajarea construcției s-a petrecut în 1905, fiind realizată de către Petre P. Carp. Conacul are o bogată istorie, aici având loc multe dintre şedinţele Societății Culturale Junimea, întruniri ale oamenilor politici (inclusiv pentru realizarea programului de guvernare al Partidului Conservator) și diverse manifestări culturale. În incinta parcului a fost organizat, în Primul Război Mondial, un spital pentru răniți. Acesta a fost des vizitat de Regina Maria.
În jurul anului 1830, fiul lui Ion Carp, Petrache Carp, a început amenajarea parcului conacului. Parcul, protejat ca monument istoric, are cca. 8 ha. Aflat în centrul localității și strângând în jurul său principalele funcții ale acesteia (biserică, primărie, învățământ, comerţ și servicii), reprezintă elementul structurant al așezării. Parcul cuprinde o diversitate crescută în ceea ce privește speciile de arbori și arbuști. Componentele valoroase ale parcului sunt: zona de belvedere, poiana cimitirului cu goruni, bazinul și întregul ax aflat la sud de conac, plantația cu specii rare, organizarea funcțională a parcului și relația cu localitatea.
În martie 1949 proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat. În jurul anului 1960 în parc s-a construit o școală cu profil profesional. În 2001 se începe procedura de retrocedare de către moștenitorii Elisabetei Sturdza, fiica lui Petre P. Carp. De abia în 2005 li se retrocedează o parte din teren și conacul, fără parcul dendrologic care face parte din domeniul public. Moștenitorii refuză compensațiile financiare pentru terenul parcului și atacă în justiție hotărârea autorităților locale.