Ion Iliescu, principalul vinovat pentru declansarea mineriadelor sangeroase de la inceputurile anilor ’90, a declarat intr-un interviu publicat pe blogul sau, cu ocazia implinirii varstei de 94 de ani ani, ca „retrospectiv, regret anumite momente, episoade, situatii, intamplari din primii ani de dupa Revolutie”. El a vorbit despre „iertare”.
„O democratie sanatoasa presupune iertare, nu uitare, si adevar, nu mistificare. Retrospectiv, regret anumite momente, episoade, situatii, intamplari din primii ani de dupa Revolutie, dar, cum spunea cineva, ce s-a intamplat era inevitabil, ce nu s-a intamplat era imposibil”, a declarat Iliescu in interviul acordat deputatului PSD Ionut Vulpescu, unul dintre apropiatii sai.
Iata pasajul integral:„Cea mai mare realizare din mandatele mele tine de modernizarea Romaniei in acesti trei pasi: o Constitutie pe masura, pentru o tara integrabila si integrata in UE si NATO. Provocarea, in primele etape ale Romaniei postdecembriste, a fost sa depasim refularea opresiunii in forme de violenta sociala si necooperare economica. Cand oamenii trec de la un regim in care ei nu conteaza si nu exista la o forma de democratie perfectibila, prima tentatie e ca fiecare sa fie pentru sine. Eu mi-am dorit ca Romania sa fie impacata cu ea insasi. De aceea, m-am straduit ca relatia cu Regele Mihai sa fie una fireasca, invitand la reconciliere nationala, am omagiat rolul enorm pe care Europa Libera l-a avut in comunism si am infiintat Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului in Romania, condusa de Elie Wiesel, pentru elaborarea unui Raport final. Nimeni nu se poate vindeca de traume pana nu le recunoaste. Iar Romania trebuia sa si le recunoasca, sa le descrie, si sa se educe in a le depasi. A fost importanta pentru mine si aceasta tranzitie morala, nu doar aceea economica.
Pentru ca o democratie sanatoasa presupune iertare, nu uitare, si adevar, nu mistificare. Retrospectiv, regret anumite momente, episoade, situatii, intamplari din primii ani de dupa Revolutie, dar, cum spunea cineva, ce s-a intamplat era inevitabil, ce nu s-a intamplat era imposibil”.
Ion Iliescu, a aplaudat apoi apartenenta Romaniei la NATO si ii critica pe cei care sunt nostalgici fata de comunism.
„Stiu ca Internetul e plin de filmulete care glorifica faptul ca Ceausescu nu citea de pe foi cele 200 de cuvinte pe care le tot rostogolea si ca e prezentat ca un subtil si patriot conducator. Eu nu am cum sa traiesc aceasta nostalgie.
Insa inteleg mentalitatea din spatele ei pentru unii indivizi care gaseau in fostul regim un stil de viata predictibil. Suferind, dar predictibil: locurile de munca erau repartizate, salariile erau predictibile, societatea parea intuibila in evolutia ei. Nu era presiunea job-urilor si a capitalismului salbatic, e adevarat, dar pretul platit era mult prea mare.
Am aflat de curand ca un sondaj operat in 2021 a scos la iveala 63% din populatia Romaniei ca fiind nostalgica dupa comunism, iar din acest procent, majoritatea respondentilor sunt oameni cu varste egale democratiei romanesti: putin peste 3 decenii. Dar e perfect explicabil: tineretul aluneca intr-un radicalism politic pentru ca nu este sprijinit si transformat intr-o categorie sociala pentru care statul trebuie sa ofere protectionism si politici educationale, culturale, mai sanatoase, iar nostalgie pentru anii aspri ai comunismului pot avea doar cei care n-au trait sub modelul coreean importat in ceausism. E si paradoxal: am castigat in 1989 libertate celor care cred ca se puteau lipsi de ea!
Mai e ceva: din afara, Romania se vede mai bine decat o vedem dinauntru. Suntem subiectivi si e firesc. Acum, generatiile tinere sunt cele care s-au nascut deja cu apartenenta la familia politica europeana. Sunt cetateni europeni. E foarte simplu sa fii critic cand nu ai acces la timpurile pe care nu le-ai trait si pe care prea putini le mai povestesc astazi.
Milieniali, boomeri si oricare altii, oameni ai timpului prezent, nu stiu – acesta e adevarul – cat de greu a fost sa pui Romania pe sinele drumului corect. Romania normala nu era un dat, si nu trebuia sa fie nici un privilegiu: a fost insa o constructie, care a avut nevoie de timp. Mi se pare problematica asprimea unora fata de ceea ce nu cunosc si nici nu vor sa cunoasca.
La fel si in privinta afilierii NATO: in actualul context geopolitic, vedem ca este cea mai buna lume posibila in care puteam fi, in aceasta alianta care garanteaza securitatea Romaniei si altfel”, a mai declarat Iliescu in interviul publicat pe blog.
La 13 iunie 2017, au fost trimisi in judecata pentru infractiuni contra umanitatii Ion Iliescu, la data faptelor presedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) si presedinte al Romaniei; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Roman de Informatii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general si sef al Directiei Procuraturilor Militare; Emil „Cico” Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN si sef al Directiei Generale de Cultura, Presa si Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepresedinte al CPUN; Adrian Sarbu, sef de cabinet si consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, presedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Miniera Barbateni; Plaies Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Scolii Militare Superioare de Ofiteri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unitatii Militare 0575 Magurele apartinand Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.
Conform Rechizitoriului din iunie 2017, in zilele de 13-15 iunie, au murit, prin impuscare, patru persoane, in timp ce alte 1.388 au fost ranite, mai informeaza sursa citata.
In mai 2019, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca ancheta in Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refacuta.
In ianuarie 2024, ICCJ a decis ca Parchetul General, sectia Militara, trebuie sa trimita acest dosar in instanta pana la 31 iulie 2024.
