Inalta Curte de Casatie si Justitie a dezlegat luni, 22 aprilie 2024, o chestiune de drept ridicata intr-un dosar penal vizand un posibil obsedat sexual: un barbat acuzat ca a instalat camere ascunse in toaleta pentru femei a unei clinici din Bucuresti.
Instanta suprema a stabilit ca notiunile de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta” din continutul infractiunii de violare a vietii private au acelasi inteles cu notiunile de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta” din continutul infractiunii de violare de domiciliu.
Iata minuta hotararii prealabile nr. 18/2024 din dosarul nr. 359/1/2024:
„Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a Penala, in dosarul nr. 3288/300/2023 (2274/2023), in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:
‘Daca notiunile de locuinta, incapere sau dependinta la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt mai extinse decat cea de domiciliu prevazuta de art. 224 din Codul penal, incluzand si acele spatii care, chiar daca nu pot fi calificate drept domiciliu, ofera o protectie vietii private a persoanei, de pilda grupul sanitar al unei clinici sau la care au acces mai multe persoane, o cabina de proba dintr-un magazin, vestiarul unei sali de sport’
si stabileste ca:
Notiunile de locuinta, incapere sau dependinta din continutul infractiunii de violarea vietii private, prevazuta de art. 226 alin. (1) din Codul penal au acelasi inteles cu notiunile de locuinta, incapere sau dependinta din continutul infractiunii de violarea de domiciliu, prevazuta de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate notiunii de domiciliu in sensul legii penale.
Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala”.
Cum s-a ajuns aici
Radu-George Davidescu a fost trimis in judecata de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 2 pentru violarea vietii private din cauza ca ar fi instalat camere video in doua odorizante din WC-ul clinicii Standard Med, spionand astfel cel putin trei femei (care s-au constituit parti civile in proces). Din informatiile noastre, suspiciunile au aparut cand una dintre cele trei femei si-a dat seama ca acele deodorante nu mai pulverizau aer in incapere. Crezand ca de vina erau bateriile consumate, doamna cu pricina a demontat aparatele, moment in care au fost gasite dispozitivele de spionaj.
La fond, in 7 iunie 2023, judecatorul Bogdan-Liviu Panoiu (foto) de la Judecatoria Sectorului 2 l-a achitat pe inculpat in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Dupa cum veti vedea mai jos, Radu Davidescu a fost trimis in judecata pentru doua tipuri de fapte de violare a vietii private (conform art. 226 din Codul penal):
– alin. 1: „Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda”;
– alin. 5: „Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de inregistrare audio sau video, in scopul savarsirii faptelor prevazute in alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.
Magistratul fondului n-a putut sesiza ICCJ
In esenta, judecatorul Panoiu a constatat ca niciunul dintre pasajele legale de mai sus nu se refera la situatia in care se aflau persoanele spionate in cauza de fata – respectiv: niciuna dintre cele trei femei nu se afla intr-o locuinta sau intr-o incapere / dependinta tinand de aceasta.
Subliniem ca Bogdan Panoiu nu a putut sesiza Inalta Curte pentru dezlegarea acestei probleme de drept, intrucat, in materie penala, doar completurile de apel pot face acest lucru. Regula de sesizare pentru HP-uri este continuta in art. 475 din Codul de procedura penala:
„Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca exista o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
Redam minuta sentintei nr. 440/2023 pronuntate de JS2 in dosarul nr. 3288/300/2023:
„In temeiul art. 396 alin. (1) si (5) C.proc.pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C.proc.pen., achita pe inculpatul Davidescu Radu George sub aspectul infractiunii de violarea vietii private prev. de art. 226 alin. (1) C.pen., intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala (persoane vatamate Alexandru Beatrice Andra, Ban Diana Alexandra si Ivan Ana Maria).
In temeiul art. 396 alin. (1) si (5) C.proc.pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C.proc.pen., achita pe inculpatul Davidescu Radu George sub aspectul infractiunii de violarea vietii private prev. de art. 226 alin. (5) C.pen., intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.
In temeiul art. 397 alin. (1) C.proc.pen., rap. la art. 25 alin. (5) C.proc.pen., lasa nesolutionata actiunea civila formulata in cauza. In temeiul art. 399 alin. (1) C.proc.pen. rap. la art. 241 alin. (1) C.proc.pen., constata incetata de drept masura preventiva a controlului judiciar luata fata de inculpatul Davidescu Radu George prin incheierea Tribunalului Bucuresti Sectia Penala din data 24.03.2023. In temeiul art. 399 alin. (4) C.proc.pen., dispozitia pronuntata in conditiile art. 399 alin. (1) si (2) C.proc.pen., cu privire la incetarea de drept a masurii preventive este executorie.
In temeiul art. 72 alin. (1) C.pen., constata ca inculpatul a fost retinut, arestat preventiv si arestat la domiciliu incepand cu data de 20.01.2023, si pana la data 24.03.2023. In temeiul art. 275 alin. (3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicarea hotararii. Pronuntata la data de 07.06.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei, conform art. 405 C.proc.pen.”.
Completul de la CAB n-a optat pentru niciuna dintre variante
In apel, la 2 februarie 2024, magistratii Carmen-Constanta Balaci si Ionel-Laurentiu Besu de la Curtea de Apel Bucuresti au admis cererea procurorului de sedinta de la PCAB de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru dezlegarea problemei de drept de mai sus.
Odata cu sesizarea ICCJ, judecatorii Balaci si Besu au suspendat judecarea cauzei pana la pronuntarea instantei supreme. Completul CAB nu si-a exprimat nicio opinie in legatura cu interpretarea pe care ar trebui s-o dea Inalta Curte, multumindu-se doar sa aprecieze ca daca ICCJ ar merge pe varianta restrictiva, atunci ar trebui mentinuta achitarea inculpatului dispusa de JS2 pe „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In caz contrar, daca instanta suprema ar extinde notiunea de protectie a vietii private asupra spatiilor private din afara domiciliului (de exemplu: toaleta unei institutii, cabina de proba a unui magazin, vestiarul unei sali de sport etc.), atunci ar trebui ca inculpatul sa primeasca solutie de condamnare, renuntare la aplicarea pedepsei sau amanare a aplicarii pedepsei.
Prezentam punctul de vedere al CAB in incheierea de sesizare a ICCJ:
„In opinia completului de judecata, sunt posibile doua ipoteze:
A. Daca se apreciaza ca notiunile de locuinta, incapere sau dependinta la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt restranse la notiunea de domiciliu prevazuta de art. 224 din Codul penal, solutia ar fi cea de achitare a inculpatului, in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen.
B. Daca se apreciaza ca notiunile de locuinta, incapere sau dependinta la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt mai extinse decat notiunea de domiciliu prevazuta de art. 224 din Codul penal, incluzand si acele spatii care, chiar daca nu pot fi calificate drept domiciliu, ofera o protectie vietii private a persoanei, de pilda grupul sanitar al unei clinici sau la care au acces mai multe persoane, o cabina de proba dintr-un magazin, vestiarul unei sali de sport, solutia ar fi una dintre cele prevazute de art. 396 alin. 2, 3 sau 4 C.pr.pen.”.
