alul pentru Copii Neuropsihici Cronici Siret.
Conform unui comunicat, IICCMER susţine că, pe 25 iunie 2018, a înaintat un denunţ către Parchetul General cu privire la săvârşirea infracţiunii de tratamente neomenoase aplicate în timpul regimului comunist copiilor aflaţi în Spitalul pentru copii neuropsihici cronici Siret. Denunţul făcea referire la perioada 1 ianuarie 1980 – 22 decembrie 1989, în care au murit
340 de minori, Obiectiv de Suceava.
Decizia Parchetului de clasare a dosarului privind crimele din anii ’80 de la Orfelinatul Groazei din Siret, atacată la Curtea Constituțională
Pe 13 martie 2023, un procuror de la Parchetul General a emis o ordonanţă de clasare în acest caz, iar pe 7 aprilie 2023 IICCMER a depus o plângere împotriva acestui document, pe care îl considera nelegal şi netemeinic, la procurorul ierarhic superior.
Plângerea Institutului a fost respinsă de procurorul ierarhic superior, invocându-se faptul că IICCMER nu ar avea un “interes legitim” pentru a formula o asemenea cerere, nefiind o veritabilă victimă implicată în dosar, ci un simplu denunţător.
Ulterior, IICCMER a atacat decizia de clasare la Curtea de Apel Bucureşti, după care, vineri, un judecător de la această instanţă a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate privind prevederile art. 336 alin. 1 rap. la art. 339 alin. 4 şi 6 şi a art. 340 alin. 1 Cod procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia RIL nr. 13/2011, care se referă la dreptul persoanelor de a face plângere împotriva actelor de urmărire penală întocmite de procurori.
“În cazul în care Curtea Constituţională decide că ordonanţa de clasare a dosarului este neconstituţională, decizia de clasare nu mai are efecte legale. Cu alte cuvinte, dosarul va fi redeschis, iar procurorii trebuie să reia investigaţiile şi să continue procedurile legale”, precizează Institutul în comunicatul citat de Agerpres.
Spitalul de copii neuropsihici Siret, numit sugestiv în limbajul localnicilor
“Orfelinatul Groazei”, a fost înfiinţat 1956 prin ordin al ministrului Sănătăţii, fiind printre primele unităţi medicale din România comunistă dedicată afecţiunilor neurologice infantile.
În perioada 1956 – 2001, au fost internaţi 8.586 de copii la Siret, dintre aceştia pierzându-şi viaţa nu mai puţin de 1.500. Din raţiuni de timp şi resurse umane limitate, ştiind că investigaţia este de mari proporţii, atât pentru IICCMER, cât şi pentru Parchetul General, s-a ales pentru început perioada anilor ’80. Pentru perioada de referinţă pentru care IICCMER a înaintat denunţul, cuprinsă între 1.01.1980 – 22.12.1989, s-au înregistrat 340 decese, cu un maxim în anul 1981 de 81 de copii decedaţi, în timp ce în anul 1991, în noile condiţii create prin implicarea unor organizaţii filantropice, registrele de stare civilă consemnează doar 2 decese.
Majoritatea deceselor aveau loc în lunile de iarnă, cauzele acestora fiind, într-o proporţie covârşitoare, afecţiunile pulmonare, urmate de epilepsii, afecţiuni cardiace, renale, hepatice, gastrointestinale.
