Parchetul General a facut apel in cazul respingerii de catre Curtea de Apel a solicitarii de de revizuire a deciziei de achitare a fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.
Curtea de Apel Bucuresti a respins miercuri cererea Parchetului General de revizuire a deciziei de achitare a fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, cei care l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.
„In temeiul art.459 alin. (5) Cpp, respinge, ca inadmisibile, cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie si de revizuentele-parti civile Ursu Andrei Horia si Ursu Stefan Olga impotriva sentintei penale nr. 196/F/17.10.2019 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia I penala, definitiva prin decizia penala nr. 238/A/27.07.2023 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala. Cu drept de apel in termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei”, se arata in decizia instantei.
In octombrie 2023, Parchetul General a solicitat anularea deciziei, pe calea revizuirii, prin care tortionarii Marin Pirvulescu si Vasile Hodis au fost achitati definitiv de Instanta Suprema pentru savarsirea infractiunii de tratamente neomenoase.
Parchetul General a facut apel, inca mai spera ca judecatorii vor incerca sa ii condamne pe ofiterii de Securitate care l-au ucis pe disidentul Gheorghe Ursu
Procurorii aratau in cererea de revizuire ca exista fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute de judecatori atunci cand au solutionat dosarul tortionarilor lui Gheorghe Ursu.
Astfel, Parchetul preciza ca a primit de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii inscrisuri continand date si informatii, insotite de detalii tehnice, care nu au fost cunoscute de magistrati in timpul desfasurarii procesului.
In plus, a fost depus un material documentar de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER), intocmit in colaborare cu Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, referitor la cazuistica si incalcarile drepturilor omului in Romania in perioada 1980-1989.
„Asa cum se evidentiaza in cererea de revizuire, faptele si imprejurarile noi relevante din aceste materiale sustin o cu totul alta situatie de fapt decat cea retinuta de instanta si se circumscriu adevarului istoric, care a stabilit ca represiunea a fost o trasatura permanenta a regimului comunist, conflictul dintre societate si regim a reprezentat o constanta, regimul a continuat practicarea politicilor restrictive, interzicand orice manifestare publica pe care o considera drept un pericol la adresa stabilitatii sale si disimuland represiunea politica prin folosirea anchetelor penale instrumentate de Militie, ca paravan al actiunilor de politie politica”, explica Parchetul General.
La randul sau, Andrei Ursu, fiul disidentului, spunea ca decizia de achitare a fost un soc pentru toti cei care cunosc dosarul asasinarii lui Gheorghe Ursu si afirma ca Securitatea mai are inca posibilitati, directe sau subliminale, de a-i influenta pe unii dintre oamenii din justitie.
De asemenea, IICCMER sustinea ca achitarea fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis reprezinta un pericol la adresa statului de drept si se situeaza in contradictie flagranta cu adevarul istoric, deschizand larg calea reabilitarii regimului totalitar.
Pe 27 iulie 2023, Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus achitarea definitiva a fostilor ofiteri de Securitate Marin Pirvulescu si Vasile Hodis, acuzati ca l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu.
Judecatorii motivau in decizia de achitare ca Gheorghe Ursu nu a fost un opozant al regimului comunist si nici nu s-a aflat in relatii de adversitate cu Securitatea, astfel incat nu se poate retine infractiunea de tratamente neomenoase in sarcina ofiterilor care l-au anchetat.
O alta fraza din motivarea judecatorilor care a scandalizat opinia publica era ca la nivelul anului 1985 nu se poate retine ca represiunea organizata de Securitate avea un caracter sistematic si s-ar fi exercitat prin controlul informativ al „intregii populatii active”, ci ar fi vorba doar de „un conflict limitat la cateva persoane”.
Mai mult, judecatorii considerau ca in timpul regimului Ceausescu nu exista o intentie clara de exterminare sistematica a oricarui opozant din partea autoritatilor statului.
Gheorghe Ursu, inginer de constructii, poet si scriitor, a fost cercetat de Securitate in anii ’80, dupa ce a trimis scrisori catre „Europa Libera” si pentru ca tinea un jurnal in care nota ororile conducerii comuniste.
In perioada ianuarie – noiembrie 1985, Gheorghe Ursu a facut obiectul urmaririi informative si judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985. A murit pe 17 noiembrie 1985.
Procurorii militari au stabilit ca Marin Parvulescu si Vasile Hodis au exercitat actiuni represive si sistematice (filaj, urmarire informativa, perchezitii, audieri sistematice, acte de violenta fizica si psihica) asupra lui Gheorghe Ursu, actiuni care „au avut ca urmare producerea de suferinte fizice sau psihice grave si au fost de natura sa ii aduca o atingere grava a drepturilor si libertatilor fundamentale, in principal a dreptului la viata”.
Fiul disidentului, Andrei Ursu, sustine ca Mihai Pirvulescu a fost cel care l-a anchetat mai intai in stare de libertate pe Gheorghe Ursu. Pentru ca acesta din urma a refuzat sa isi denunte prietenii, printre care cunoscutii scriitori Nina Cassian, Geo Bogza, Radu Cosasu, Securitatea a hotarat „continuarea cercetarilor sub stare de arest”, „urmand ca in cercetari sa se clarifice si natura relatiilor” cu acestia.
Pentru a incerca sa evite un caz de persecutie politica ce ar fi fost neprielnic pe plan international regimului Ceausescu, Securitatea i-a inscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost inchis intr-o celula cu doi detinuti de drept comun, Marian Clita si Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securisti sa exercite acte de violenta asupra lui.
Inginerul a murit in urma batailor primite de la Marin Pirvulescu si de la alti ofiteri de Securitate, dar si in urma agresiunilor din partea unor detinuti de drept comun.
Pana acum, trei persoane au fost condamnate in acest caz: col. (r) Tudor Stanica, pe atunci seful Militiei din Capitala, col. (r) Mihai Creanga, adjunctul sau, si Marin Clita, colegul de celula al disidentului.
Tudor Stanica, decedat recent, nu a facut nicio zi de inchisoare invocand motive medicale, dupa ce a obtinut in instanta 22 de cereri de amanare a executarii pedepsei. Mihai Creanga a scapat dupa zece ani, iar detinutul de drept comun Marin Clita a iesit din puscarie dupa noua ani pentru buna purtare. In prezent, Clita este din nou in penitenciar, unde executa o condamnare de 14 ani primita in Danemarca, fiind acuzat ca a omorat o stewardesa intr-o camera de hotel din Copenhaga.
