Dr. Anca Iftimi, medic specialist Neurologie, Arcadia
Este bine-cunoscut în zilele noastre faptul că diversele tulburări de somn cresc riscul unor boli ca accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială și boala coronariană, demența, tulburări psihice, motiv pentru care orice tulburare a somnului necesită evaluare medicală precoce.
Insomnia reprezintă imposibilitatea cronică de a adormi, de a menține somnul sau o combinație a acestor manifestări, în ciuda condițiilor adecvate.
Insomnia primară descrie somnul nocturn perturbat fără o cauză medicală sau psihică, fiind legată de o anomalie primară a mecanismelor fiziologice ale somnului.
Insomnia secundară poate fi asociată durerii cronice, abuzului de alcool sau droguri, anxietății, depresiei, disconfortului abdominal cauzat de afecțiuni gastroenterologice, insuficiența cardiacă sau pulmonară, nicturie (urinări dese noaptea) prin afecțiuni ale prostatei. Alte cauze de insomnie secundară includ: insomnia situațională (legată de mediul nefamiliar, situații emoționale sau stresante neobișnuite etc.), insomnia “de rebound” secundară consumului cronic de sedative întrerupte brusc, insomnia provocată de substanțe neuroexcitante (cafea, tutun, amfetamine, antidepresive), insomnia vârstnicului senil, patologii neurologice precum delirium.
Hipersomnia (sau somnul excesiv patologic) poate fi asociată unor patologii neurologice importante, precum infecții ale sistemului nervos central sau sistemice, encefalită sau afecțiuni neurologice cronice, tumori cerebrale, boli tiroidiene, apneea în somn severă (atunci când somnul nocturn este nesatisfăcător, crescând riscul somnolenței diurne), medicamente, abuz de alcool și droguri, post-anestezie, tulburări metabolice.
Narcolepsia reprezintă o tulburare de somn caracterizată prin episoade de necesitate imperioasă de a dormi. Crizele repetate de somn involuntar au loc de 2-6 ori pe zi, în situații neobișnuite, precum statul în picioare, la masă sau chiar și în timpul unor conversații. Perioadele de somn de obicei nu durează mai mult de 15 minute, timp în care pacientul poate fi trezit prin stimuli verbali sau tactili. Aceste episoade de somn diurn au loc în detrimentul somnului nocturn, care devine întrerupt și redus cantitativ. După adormire, pacientul poate continua să efectueze în mod automat sarcini de rutină, însă nu răspunde la întrebări sau noi comenzi. Deseori, criza de somn se încheie cu o explozie bruscă de cuvinte, fără înțeles sau relevanță, iar pacientul nu își amintește episodul încheiat.
Sindromul picioarelor neliniștite se manifestă în stadiile inițiale ale somnului și se resimte prin senzații neplăcute dureroase la nivelul coapselor și gambelor, precum înțepături, pișcături, furnicături, senzație de răceală, picioare grele, obosite. Aceste manifestări sunt declanșate de repaus și se ameliorează la mișcarea picioarelor, ce devine o necesitate. Deși cauza este necunoscută, se poate asocia cu anemia feriprivă, patologia tiroidei, sarcina, anumite medicamente.
Sindroamele adiționale ce apar în timpul somnului se referă la anumite manifestări neplăcute, de obicei tranzitorii și secundare altor cauze: paralizia de somn, bruxismul, enurezisul nocturn (incontinența urinară în timpul somnului).
Tulburările de somn necesită adresare precoce la medicul neurolog. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
