Sunt 3 greșeli în clipul AUR unde Simion e chemat de Mihai Viteazul să-și conducă oastea. Alegerea domnitorului pentru mobilizarea românilor ca să stea strânși uniți în jurul lui George Simion e nefericită. Iată de ce.
AUR și-a lansat un ridicol clip electoral de campanie. Durează 2 minute și are ca personaj principal un actor care îl „interpretează” pe Mihai Viteazul, înarmat cu o secure. El mobilizează „oastea” AUR ce apare în partea doua a clipului și care e condusă, firește, de George Simion.
VIDEO 3 greșeli în clipul AUR unde George Simion e chemat de Mihai Viteazul să-și conducă „oastea”
„Mihai Viteazul” din clipul AUR începe spunând „Asta-i pohta ce-am pohtit: Unirea”.
Apoi, Mihai le vorbește românilor spunându-le: „Vă iubesc, vă slujesc (cu patos)”.
Interpretul voievodului se lansează ridicol: „vă sperie că banii își pierd valoarea, că nu sunteți auziți, războiul de la graniță” și cere „uniți-vă iar, pentru că doar așa destinul nostru se va împlini”.
El le mai solicită tuturor românilor să vină acasă că „e ceas de primejdie” și toți trebuie să se înscrie în „oastea poporului”.
Dintre AUR-iști apare George Simion care, normal, conduce respectiva „oaste”. În partea a doua a clipului, Simion se căznește să spună câteva cuvinte mobilizatoare. Găsiți clipul mai jos.
Câteva inadvertențe din istorie
Alegerea personajului MIhai Viteazul pentru a da un mesaj de unitate, de „românitate”, de înrolare a tuturor românilor în „oastea poporului” condusă de Simion, e nefericită din 3 motive.
Primul motiv
„Oastea poporului” invocată în clipul AUR trimite la ceea ce în perioada medievală era „Oastea cea mare” din Țările Române.
Problema este că Mihai Viteazul a fost primul domnitor care s-a bazat în luptele pe care le-a dus – preluând moda deja existentă în Occident – mai mult pe mercenari, pe luptători străini profesioniști și nu pe cei autohtoni.
Țăranii nu erau chemați la oaste decât în cazuri excepționale, nefiind familiarizați cu armele necesare într-un război al timpului. În plus, ei nu erau înarmați de domni și de frica unor răscoale ce puteau degenera.
De aceea, e greșită invocarea, „Oștii Poporului”. La războaiele duse de marele voievod participau țăranii liberi, proprietarii de pământ sau cei din zonele montane care păzeau trecătorile.
A doua greșeală
Unirea lui Mihai Viteazul nu a durat mult, așa cum își dorește AUR și Simion în privința „unității” poporului român actual. A ținut doar 4 luni.
Ultima provincie unită dintre cele trei a fost Moldova, la 1 iunie 1600 voievodul intrând în Iași, după ce-l alungase pe Ieremia Movilă.
Însă, în septembrie 1600, Mihai a pierdut în fața generalului imperial Gheorghe Basta, la Mirăslău, și a pierdut și Transilvania, deci unirea s-a destrămat.
În plus, o lună mai târziu, a pierdut și Moldova, fiind învins de polonezi în lupta de la Bucov din 20 octombrie 1600, aceștia reinstalându-l în scaunul domnesc pe Ieremia Movilă.
La scurtă vreme, tot polonezii l-au impus pe tronul Țării Românești pe Simion Movilă, fratele celui din Moldova.
Mihai Viteazul rămâne „fără de țară”, plecând, cu soția și fiica sa, la Praga, pentru a cere ajutor împăratului Rudolf al II-lea.
A treia eroare
Mihai Viteazul însuși nu are o imagine tocmai bună în istorie, atunci când vine vorba de „populație”, de oamenii simpli sau, cum s-ar spune acum, de „votanți”..
Voievodul a rămas faimos în istorie nu doar pentru unirea realizată, ci și pentru legarea de glie a rumânilor – țăranii fără pământ din Valahia – faptă cunoscută sub numele de „legătura lui Mihai”.
Ei erau obligați să rămână doar pe moșia boierilor lor, lucru cerut chiar de marii boieri care i-au stat alături domnitorului de-a lungul campaniilor sale.
