Zeci de procurori DNA, în frunte chiar cu unul dintre adjuncții procurorului şef, Silviu Paul Dumitriu, au dat în judecată instituţia şi cer ca salariile să le fie aliniate cu cele ale colegilor delegaţi în Parchetul European. Acţiunea pornită pentru „calcul drepturi salariale”, a fost înaintată pe 15 mai, în acest an, Tribunalului Bucureşti, unde a fost înregistrată la Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări de Muncă, în materie de „Litigii de muncă”, potrivit documentelor consultate de G4Media.
- Mai mulți procurori din listă nu au dorit să facă comentarii pe această temă. De asemenea, G4Media a cerut un punct de vedere oficial din partea DNA, care nu a venit până la ora publicării articolului. Îl vom publica imediat ce îl vom avea
Pârâţii sunt Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), iar reclamanţii, 43 de procurori DNA care cer instanţei de judecată să constate că sunt discriminaţi, pentru că sunt plătiţi mai prost decât procurorii delegaţi în Parchetul European (EPPO).
Parchetul European e cel care investighează infracțiunile împotriva bugetului UE, care implică sume de peste 10 000 euro, și cazurile de fraudă în materie de taxă pe valoarea adăugată (TVA) la nivel transfrontalier cu daune de peste 10 milioane euro. Instituaţia are 140 de procurori delegaţi care îşi desfășoară activitatea în ţara de provenienţă. 20 sunt în România, în Bucureşti, Cluj Napoca, Iaşi şi Timişoara.
Zeci de procurori DNA, plătiți deja cu salarii de peste 5.000 de euro lunar, au dat instituţia în judecată şi cer salarii ca în Parchetul European pe motiv de discriminare
Potrivit legii, aceştia lucrează în deplină independență față de autoritățile lor naționale şi sunt plătiţi exclusiv de către Parchetul European.
Pe aceştia îi invidiază cei 43 de procurori reclamanţi în procesul pornit împotriva DNA, care susţin că procurorii EPPO au un salariu lunar de aproximativ 8.000 euro, iar ei, la DNA, câştigă, în medie, în jur de 5.000 euro, deşi ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe, aceleaşi drepturi şi facilităţi şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA. Ca atare, magistraţii solicită judecătorilor să oblige DNA să repare problema: adică să le plătească diferenţele salariale dar nu oricum, ci de la înfiinţarea instituţiei europene de anchetă, din 1 iunie 2021, plus dobânzi penalizatoare şi indice de inflaţie până la plata efectivă.
Cine sunt nemulţumiţii? În frunte e însuşi procurorul şef adjunct al structurii centrale, Silviu Paul Dumitriu, cel care a coordonat anchetele în cazul fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat în 2014 la 5 ani de închisoare, al magnatului Ioan Niculae, ale ex-deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, al primarului Gheorghe Ștefan, zis “Pinalti”, și a fostei şefe CNA, Laura Georgescu.
Printre reclamanţi se numără şi şefa Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE, Vasilica Gabriela Albu, şeful Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie, Ionuţ Ardeleanu, şefa Secţiei de combatere a corupţiei, Mihaela Moraru-Iorga, cea care anchetează dosarul „Coldea”, adjunctul ei, Marian Drăgulescu, care coordonează cercetările în dosarul ex-preşedintelui CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, acuzat de o şpagă de 3,2 milioane Euro.
Nemulţumit e şi şeful Serviciului de combatere a corupţiei la nivel înalt, Radu Florin Ionescu, anchetatorul lui Gigi Becali, respectiv şeful Serviciului de combatere a corupţiei în instituţiile publice, Adrian George Matei, printre altele anchetatorul lui Liviu Dragnea şi Dan Adamescu.
Pe listă sunt şi şeful Serviciului pentru infracţiuni de corupţie săvârşite de militari, Adrian Mircea, fostul respectiv actualul şef al „informaţiilor clasificate” adică ai Serviciului Tehnic din DNA, Horaţiu Baias şi Clement Resmeriţă.
Vor salarii europene şi procuroarea Ramona Mungiu, cea care se ocupă de cazul de corupţie din Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile dar şi procurori controversaţi, cum e Marian Tudor, unul dintre cei care au semnat ordonanţă de clasare în Dorsarul Revoluţiei, Gheorghe Moţa, procurorul care a divulgat toamna trecută în timpul interviului pentru şefia Secției de combatere a corupției DNA că-l are în vizor pe Sebastian Ghiţă, Ionela-Crina Bălan, cea care în 2019 a ajuns în atenţia publică pentru că a închis un dosar de coruptie care viza un fost consilier prezidenţial al lui Băsescu, Virgil Păunescu. Motivul? Nu găsise o firmă care, în realitate, există încă din 2001.
Culmea e că pe lista reclamanţilor sunt şi doi procurori delegaţi EPPO, Narcis Lăzărescu şi Cosmin Adrian Iordache. Numiţi vara trecută în funcţii, cei doi vor acum, la fel ca ceilalţi împricinaţi, să li se achite, retroactiv, diferenţele salariale pentru perioada în care nu au lucrat ca procurori delegaţi EPPO, începând din 1 iunie 2021, data înfiinţării Parchetului European.
Acţiunea judecătorească se află în procedură prealabilă, neavând, încă, termen stabilit pentru începerea dezbaterilor.
