Exemplele de bullying profesoral care vor fi evidențiate în cuprinsul articolului reprezintă, din păcate, o realitate pe care nu o credeam atât de virulentă prin manifestările sale agresive, lipsite de orice tact pedagogic, în multe privințe chiar putându-se vorbi de o absență a discernământului. Situația este cu atât mai gravă cu cât vorbim de stadiul gimnazial în care se petrec cazurile semnalate, adică o perioadă de maxime acumulări de cunoștințe, dar mai ales de transformări psihice, când prin prisma modificărilor hormonale, copiii aflați în pragul pubertății devin foarte vulnerabili, putând dezvolta ușor traume care îi vor marca mai târziu, în viața adultă. Un semnal de alarmă care sperăm să fie rapid și corect receptat de către conducerea Inspectoratului Școlar Județean Iași, instituție a cărei reacție trebuie să fie pe măsura gravității faptelor descrise în acest material.
Bullying profesoral într-un lagăr școlar
La Școala Gimnazială Olga Sturdza din Holboca, una dintre profesoarele împotriva căreia există foarte multe plângeri din partea părinților este cadrul didactic Otilia Pintea. Fostă directoare a școlii, aceasta ocupă în prezent catedra de Matematică.
“Lasă elevii corijenți pe capete, pe motiv că ea vrea să îngroape această școală, așa cum s-a exprimat într-un moment de furie față de un părinte, pe motiv că nu mai este directoare, ci doar profă de maematică. Această doamnă necăsătorită, aflată în prag de pensionare, este un munte de frustrare, stare pe care o răsfrânge asupra copiilor. Refuză să vorbească cu părinții care vin la școală să se intereseze de ce copiii lor acuză diferite stări, la fel cum refuză să vorbească în cancelarie cu proprii colegi. Pe copiii mai săraci îi tratează diferențiat față de cei din familii mai avute care nu sunt defel majoritari în școală. Mai mult, nu se mai implică deloc în educația elevilor, dar îi lasă corigenți pe capete și face bullying cu ei. “Cred că și mă-ta e proastă ca tine, nu știe nimic”, i-a spus fiicei mele într-o zi”, ne-a declararat, sub protecția anonimatului, mama unei eleve de la această școală.
Torționarii de elevi de la Școala Teodoreanu
În ciuda unui colectiv profesoral și unei direcțiuni aplecate către educație de calitate, întâlnim și la Școala Ionel Teodoreanu din Iași un caz de derapaj educațional. Profesoara arătată cu degetul de părinți este Ambrozie Rozi, care predă geografie, la rându-i fată bătrână.
“Urlă la copii în mod constant, iar cei mai emotivi nu au nicio șansă. Pune o întrebare la un elev și îi dă 10, iar lui altul care știe la fel de bine îi dă 3. De multe ori refuză să îi asculte pe unii dintre elevii pe care nu îi agreează din motive doar de dumneaei știute. Își face victime din unii elevi și pe alții îi favorizează”, susțin părinții.
Din școală, direct la psihiatru
Departe de noi de a trata în acest material problema fetelor bătrâne din învățământul ieșean, și fără a sugera vreo legătură între această condiție a unor cadre didactice și reclamațiile venite din zona părinților, cel de-al treilea caz care vine să ilustreze problematica bullying-ului profesoral în școlile ieșene, este în strânsă legătură tot cu o profesoară nemăritată care nu a refuzat partide casnice de dragul meseriei, ci probabil din cauza propiului geniu neînțeles. Este vorba despre profesoara de limba română Alexandra Pepelea de la Școala gimnazială Carmen Sylva, pe care părinții o acuză de faptul că a băgat mai mulți elevi în terapie psihiatrică din cauza metodelor sale pedagogice.
“ Această Pepelea mi-a distrus copilul. Acum câteva luni mi-a venit acasă transfigurat tot. Am crezut că l-a bătut cineva, dar totul s-a lămurit după ce am reușit cu greu să-l fac să vorbească. Este vorba de frustrările acestei profesoare necăsătorite, fată bătrână care își varsă toată acreala pe copii. Nu este posibil să trimit copilul la școală și să fie folosit ca și cobai al frustrărilor unor profesoare. Această individă nici nu știu dacă are studii de specialitate la bază, pentru că nu are niciun tact pedagogic. Din câte am auzit, e ținută în brațe de maică-sa care e directoare la o școală din Iași. Nu comunică cu părinții, stă câteva secunde, dă verdictul și întoarce spatele. Așa a făcut și când am mers ultima oară la școală ca să vorbim în legătură cu copilul, căruia i-a pus nota 1 la purtare ca să îl lase repetent, să îi scadă media total și să nu mai poată să se transfere nicăieri. Un copil normal, cuminte, a fost întors total de la acest incident. Copilul este complexat, îl duc la terapie, face tratament psihiatric după un an în care i-a spus încontinuu că nu e bun de nimic. Acum repetă clasa a VIII-a. Nici nu mai iese din casă. Îi este rușine că a rămas repetent, că a dezamăgit părinții și bunicii. Prietenii lui dau capacitatea și el stă acasă. L-am dus la psihiatru și mi-au spus că are o tulburare”, ne-a spus părintele unui elev de la Școala Carmen Sylva.
Așa cum lesne s-a putut observa din cele descrise mai sus, se detașează un profil psihologic comun celor trei cadre didactice ale căror maniere didactice au îngrozit elevii și părinții acestora. Singurătatea personală poate fi rezultatul unei inapetențe pentru socializare. Iar cum cele trei profesoare sunt marcate de solitudine la o vârstă dificilă în viața unei femei reprezintă un semn de întrebare cu privire la capacitatea lor de a empatiza cu elevii, de a avea răbdarea de a-i asculta, de a le înțelege problemele. Să nu uităm că avem de-a face cu elevi care intră într-o perioadă prepubertară, când agitația, nesiguranța, teribilismul devin tot mai manifeste în comportamentul lor. Însă cum poate fi înțeles un tânăr de 13 – 14 ani aflat în efervescența modificărilor sexuale, când profesoara este ea însăși lipsită de încredere în sine, cu o trenă de frustrări determinate de lipsa validării de către societate? Neîmplinirea în plan personal generează reacții de pedepsire a celorlalți, de găsire a vinovaților în rândul elevilor care trăiesc astfel ghinionul de a fi transformați în paratrăznete pentru energiile negative revărsate în orele de clasă.
O stare de lucruri care trebuie să facă obiectul nu numai al unei cercetări disciplinare, ci chiar și al unui temeinic examen psihologic.
