Codobatura de Bahlui este o ființă de obicei venită din spațiul migrator, care încearcă să se stabilească în cetatea aflată pe malul Bahluiului, făcându-și loc mereu, dând din coadă și din cioc. Obișnuiesc să poarte identitate de om. Știu că sună a dicționar de biologie definiția dar realitatea din spațiul cotidian poate s-o confirme cu prisosință. Cu siguranță prin birourile dumneavoastră, pe lângă afacerile dumneavoastră, pot viețui asemenea specimene care dau din plisc și din coadă după cum pot să-și facă și ele un loc, un rost pentru a nu mai migra înapoi ad originem. Poate fi și vreo vrăbiuță sprințară, aterizată posibil și de pe la țară sau ca într-un scheci cu Toma Caragiu. Viața ca o fabulă aduce în atenția presei dintre scaieți, de undreground de pe lunca Bahluiului un astfel de specimen pe C.L.N, o „duamnă”, o duduie care și-a fixat un target prin a denigra pe doamna avocat PVG, pentru a obține dacă se poate prin încercatele ei metode, niște bani nemunciți, dar pe care consideră că-i merită cu prisosință. Această minune a peisajului urban cu limbaj suburban, se asociază cu un avocat, un ilustru necunoscut de altfel, formând un cuplu și devin un soi de „Bonnie & Clyde” care, din dorința de a câștiga notorietate și bani se dedau la metode de escrocherie și de extorcare .În cazul lor, gânguirile lor amoroase de reproducere, sperăm noi, cu prezervativ, pentru binele omenirii, imită sunete de calomnie și de obicei se întâmplă la „ora fără portofel”. Atunci au loc dezbaterile în care „duamna” C.LN își alege în unele cazuri, ba rolul de avocat, ba pe cel de psiholog.
De multe ori ea nici nu mai știe ce este: ca într-un diagnostic caracteristic pacienților care manifestă personalități multiple. Noroc de organele de investigare care le ține evidența precisă. Persoanele țintă vizate de ei, află finalitatea acestor decizii și astfel sunt escrocați oameni binevoitori. Stimabila doamnă, în perioada cât a mai colaborat cu doamna avocat PVG, pretindea de multe ori că ar fi avocat și ridica de la diferite persoane acte și bani, pentru niște onorarii mici și în consecință au fost sesizate organele de poliție. Cu ajutorul ilustrului necunoscut, avocatul fără portof(el)oliu a sustras date din calculatorul doamnei avocat PGV. „Duomnul” avocat RRI, a venit la sediul doamnei avocat PGV într-un moment de impas din viața lui, când nu avea cu ce să-și plătească nici ratele la casă, și atunci doamna avocat a crezut că ar putea fi un colaborator de încredere. Mai târziu a fost nevoită să facă plângere penală și pe lângă Baroul Iași, pentru înșelăciune și evaziune fiscală și ca dumneaei au procedat așa mai multe persoane afectate de escrocheriile acestora.
De undeva de prin scaieții presei de periferie, mai apare încă un personaj, ziaristul M.CT. Dumnealui e „trompețica- răspândaci” din conjurație. Da, ca în romanul „Conjurația imbecililor” de John Kennedy Toole, unde personajele se întâlnesc printr-o atracție sinergică, prin natura trăsăturilor lor comune, iar în cazul de față și un posibil ménage à trois. Sau pe românește: „cine se aseamănă se adună”. Și se înțeleg minunat pentru că ciripesc același grai al codobaturilor care invadează spațiul urban și care vor fi amintiți în pomelnicul Tribunalului Iași. Și pentru că și-au luat identități de oameni. Concluzia noastră ar fi că „Pasărea pe limba ei piere și C.L.N de grija altuia (sau al doamnei PGV?)”.
Avocat Gianina Vera Porosnicu
