După performanțele lui David Popovici de la Olimpiadă, există o nedumerire generală legată de modul în care sportivul român a reușit să fie printre cei mai buni ai lumii, fiind și medaliat cu aur în proba de 200 de metri. Surprinderea apare în contextul în care, deși avem carențe mari în privința infrastructurii sportive, a condițiilor de antrenament, unii sportivi reușesc să ajungă în vârful clasamentelor mondiale.
Răspunsul se regăsește în nivelul de motivație pe care îl experimentează orice om care dorește să facă performanță. În 2022, după o serie fulminantă de medalii strălucitoare obținute la diverse competiții de top, David Popovici avea să mărturisească ce anume îl face invincibil.
„Mă motivează zi de zi ideea de a fi cel mai bun al tuturor timpurilor și de a atinge acest statut în cel mai scurt timp posibil. Vreau să fiu campionul lumii, un campion de necontestat! Acestea sunt lucrurile care mă motivează ocazional. De pildă, când mă mai plictisesc la antrenamente. Dar ceea ce mă motivează cu adevărat, în permanență, zi și noapte, când nu vreau să mă trezesc devreme pentru antrenament sau când apa e rece la bazin e, pur și simplu, obsesia mea. Obsesia mea de a fi cel mai bun, cel mai rapid. E ceva pe care l-am avut mereu în mine. Și, din fericire, am toate resursele necesare pentru ca această obsesie să devină realitate.
Nu știu unde am auzit vorba asta, dar spune așa: Găsește-ți obsesia și urmărește-o fără milă! Asta fac eu”, spunea înotătorul român.
Nu a blamat nici o clipă condițiile precare de antrenament, lipsa bazinelor de înot. El privește mult mai departe, are o cu totul altă viziune asupra traseului său sportiv. Nu dă vina pe nimeni și pe nimic, ci doar se concentrează asupra propriei sale „obsesii” de a deveni cel mai bun.
Exemplul lui David Popovici ar fi o bună lecție de viață pentru numeroși români.
Conform unui studiu realizat anul acesta, România ocupă poziția 32 în rândul celor mai fericite țări din lume, coborând 8 locuri față de cercetarea anterioară, efectuată în 2023.
Unul dintre motivele care ne fac să fim tot mai triști este lipsa conceptului de viață activă, în special spre vârsta senectuții. Pe scurt, românilor le lipsesc curajul, voința, încrederea că pot fi împliniți, că se pot bucura de frumos, de sănătate. Iar asta pentru că mereu am fost învățați că nu e bine să scoatem capul din mediocritate, că nu cumva să supărăm pe cineva dacă ne facem remarcați, că vom fi luați la ochi dacă ne manifestăm liber conștiința propriei valori.
De fapt, David Popovici a reușit mult mai mult decât să fie un star mondial al sportului.
Tânărul de doar 19 ani a demonstrat că, în pofida resemnării generale a românilor, a condițiilor rudimentare de antrenament, a unei întregi psihologii defetiste care a marcat generații întregi din neamul ăsta, a cârcotașilor și a celor care abia așteaptă să reteze orice vis de nemurire, există o „obsesie”, o dorință nestăvilită de a fi cel mai bun și de a lupta până la ultima sutime de secundă pentru împlinirea ei.
David Popovici a câștigat astfel detașat aurul în cursa contracronometru de atingere a fericirii.
