Un articol publicat de oficiosul ungar Magyar Nemzet folosește cazul vechi de 30 de ani al centrului de pregătire al jandarmeriei din Miercurea Ciuc pentru a acuza un “atac al statului român” asupra comunității secuiești și „trădarea” liderilor UDMR, scrie publicația în limba maghiară Transtelex, care descrie “o manevră de manipulare politică care încearcă să submineze cu jumătăți de adevăr și retorică extremă credibilitatea” partidului care reprezintă maghiarii din România.
În Magyar Nemzet , autorul articolului „În Miercurea Ciuc se pregătește o provocare brutală românească…” , Gergely Huth, merge până la a invoca o “distrugere completă a comunității secuiești”. Potrivit acestuia, ca parte a unui plan vechi de zeci de ani, statul român încearcă să submineze interesele comunităților secuiești și maghiare din Miercurea Ciuc și din întregul Ținut Secuiesc, în general. Autorul susține că statul român intenționează să construiască una dintre cele mai mari baze de antrenament ale jandarmeriei din România în imediata vecinătate a bisericii Csíksomlyó, care ar include un poligon de tragere, zone de antrenament și clădiri de cazarmament. Autorul articolului acuză autoritățile române că au preluat ilegal această zonă de la proprietarii de drept, iar în urma deceniilor de litigii, instanțele românești au dat în cele din urmă dreptate Ministerului de Interne.
“O priveliște și mai tristă este cea a românizării violente peste tot. Intoleranța nestăvilită a poporului opresiv este indicată de faptul că, în ultimii ani, indicatoarele rutiere maghiare au fost îndepărtate de pe marginea drumurilor principale din zonele de tip maghiar, astfel încât călătorul sau copilul secuiesc să nu învețe numele originale ale așezărilor mai îndepărtate. Mai recent, traseele turistice care dezvăluie comorile culturale maghiare și frumusețile naturale din Transilvania și Ținutul Secuiesc, precum și panourile de stat care prezintă atracțiile, sunt etichetate exclusiv în limba română”, susține autorul articolului, fără a prezenta nicio dovadă.
Acesta îl critică dur pe primarul din Miercurea Ciuc, Attila Korodi, și UDMR, care, în opinia sa, nu reprezintă în mod corespunzător interesele comunității maghiare și preferă să facă compromisuri cu statul român în loc să acționeze decisiv pentru protejarea drepturilor maghiarilor. În articol sunt vizați nominal Kelemen Hunor, Csoma Botondo, Gyula Winkler și pe primarul din Miercurea Ciuc, Attila Korodi iar autorul vorbește despre lașitatea și pasivitatea UDMR care pot duce la opresiunea tot mai mare a secuii și a maghiarilor, iar dacă acest lucru continuă, statul român va finaliza asimilarea maghiarilor din Transilvania. Autorul face apel la comunitatea maghiară să reziste presiunilor statului român și să lupte pentru drepturile lor, chiar și cu mijloace mai radicale.
Transtelex afirmă că autorul “exagerează în mod deliberat” anumite evenimente și conexiuni, în timp ce pe altele le trece sub tăcere, astfel încât cititorul să poată crede cu ușurință că comunitatea maghiară este întotdeauna o victimă și că statul român încearcă să-i asuprească pe maghiari ca parte a unei conspirații. “Prin această tehnică de manipulare, el nu numai că distorsionează realitatea, ci și intensifică tensiunile, ale căror consecințe periculoase pe termen lung le-am experimentat de mai multe ori în relațiile româno-maghiare. Acest tip de propagandă de extremă dreapta nu conduce cititorii la soluții, ci mai degrabă adâncește tranșeele, divizarea și ostilitatea”, afirmă Transtelex.
Care este realitatea în acest caz?
Istoria zonei de cinci hectare din Miercurea Ciuc se întinde pe mai mult de trei decenii și a fost subiectul a numeroase bătălii juridice și politice.
Suprafața de cinci hectare afectată este situată pe strada Hunyadi János, în apropierea turnului de radio și lângă cimitirul cartierului de locuințe Kalász. Cei care cunosc orașul știu că proprietatea este situată la aproximativ 3-4 kilometri de biserică și de șaua Somlyó și nu se află direct pe traseul de pelerinaj, astfel încât pelerinii nu trec pe lângă ea în drumul lor spre biserică. Chiar dacă centrul de formare planificat ar fi construit, acesta nu ar afecta în mod direct experiența pelerinajului nici vizual, nici fizic.
Terenul a fost de fapt proprietatea parohiei romano-catolice Csíksomlyó înainte de naționalizare și, încă din 1991, aceasta a depus o cerere de revendicare pentru mai multe zone deținute anterior, dintre care una era chiar acest teren de cinci hectare.
