Scandal pe terenul din preajma hidrocentralei Pascani. Ciobanii au declarat razboi celor care vor sa exploateze terenurile din preajma Hidrocentralei de la Pascani. Echipa tehnica a mers in teren insotita de politie cu intentia de a-i scoate pe oamenii care merg cu animalele de zeci de ani pe acele terenuri pentru a face excavarile dorite.
Scandal pe terenul din preajma hidrocentralei Pascani
Se pare ca, planurile le-au fost date peste cap deoarece ciobanii sunt complet nemultumiti si nu vor sa renunte asa de usor. Aparent este vorba de un conflict minor, insa in acest proiect gestionat aproape in totalitate de liberali apar nume importate din Iasi si tara, lucru care ar putea da de gandit.
Lucrarile la centrala Hidroelectrica Pascani au inceput in anul 1985. Obiectivul de investiţii „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret” este situat la circa 2,5 km amonte de oraşul Paşcani, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Dolhasca din judeţul Suceava, Lespezi, Vânători şi Valea Seacă şi Paşcani din judeţul Iaşi. De atunci si pana acum proiectul a ajuns in faza de 85%. O parte din bani i-a dat statul si o parte i-a alocat Hidroelectrica, anunt pe care l-a facut in cadrul unei conferinte de presa in decembrie 2023.
“Hidroelectrica va investi 60 de milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor”, spunea Emil Crișan, manager de dezvoltare Hidroelectrica Pașcani.
Hidrocentrala Pașcani este un obiectiv de interes național și nu numai. Miniștri și președinți de CJ din PNL apar pe listele de acționariat ale companiei care efectuează lucrările
Din 1985 până astăzi, statul român a cheltuit aici undeva la 400 de milioane de lei si investitia inca nu este profitabila. La sfarsitul anului trecut, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a facut o vizita la Iasi unde a solicitat urgentarea lucrarilor.
Lucrările de construcție la „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret“, reluate anul trecut, sunt mană cerească pentru firma ieseana Construcții Hidrotehnice, companie care se ocupă de lucrările la acumulare. Un element care atrage atentia este faptul ca aceasta companie este listată pe piața AeRo a Bursei de Valori București (BVB), societate la care deține acțiuni nimeni altul decât Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.
Tot de pe lista PNL, acţionarul majoritar al Construcţii Hidrotehnice SA Iaşi este Mihai Lupu preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, care deţine 42,44% din acţiuni. Originar din Podu Iloaiei, Mihai Lupu a scăpat de dosarul de luare de mită deoarece Direcția Națională Anticorupție l-a clasat în lipsă de probe.
Constructii Hidroelectrica urmărește să producă pe viitor diverse materiale de construcții precum betoane, elemente prefabricate și fasonare de produse metalurgice necesare în construcții.
Conform informațiilor oferite de localnici, compania ar fi luat patru hectare de pășune de la Primaria Lespezi și vrea să dea o nouă gaură fix in zona in care ciobanii merg cu oile de ani de zile. Oamenii din zona spun ca se profită de situația incertă a exproprierilor și ar vrea să mai facă ceva profit, până la începerea construcției cuvetei acumulării.
Mai mult decat atat, terenul este pășune, nu neproductiv și trebuia avizul Direcției Agricole Iași de trecere în altă categorie. Având în vedere că mai sunt doar câteva luni din anul 2024, reprezentanții proiectului au intrat cu forța în terenurile oamenilor, peste animalele aflate la pășunat.
“Cand o sa aduceti actele ca nu putem sa trecem pe aici, da. De 10 ani platim aici.
-Tu stai abuziv pe terenul Hidroelectrica.
-Abia acum ai zis un adevar. Ce treaba are Hidroelectrica?
-Nu avem director tehnic aici?
-Aici este pamantul meu si nu plec de aici.
-Dar ce calitate aveti?
-De posesor de buna credinta“, spune un localnic.
Pe de altă parte, in februarie 2024, s-a estimat ca valoarea exproprierilor este de 27 de milioane de lei conform un proiect de Hotărâre privind aprobarea amplasamentului care constituie coridorul de expropriere. Mai mult decât atât, s-a motivat faptul că terenurile afectate de hidrocentrală sunt parţial alocate desfăşurării activităţilor agricole, parţial sunt neproductive, parţial sunt ocupate de fond forestier şi parţial sunt ocupate de ape, râul Siret, care îşi modifică frecvent albia.
Prin Protocolul din 17.01.2007 investiţia Acumularea Paşcani pe râul Siret în judeţele Iaşi şi Suceava s-a transmis din patrimoniul Apele Române în patrimoniul Hidroelectrica. Producătorul de energie a continuat realizarea lucrărilor, în prezent acestea fiind în stadiu foarte avansat de execuţie, cu termen final de punere în funcţiune august 2026, arată Nota de fundamentare. Oamenii spun ca situația ar fi alta în realitate.
“Am sunat la Apele Romane. Au zis ca nu este niciun act. Dar gata! S-a terminat meciul. Dumneavoastră sunteti prestatori de servicii si cautati balastrul sa il luati si sa il furati, sa il vindeti. Câte taxe ați plătit la stat? Arătați-ne actele că este pământul dumneavoastră”, sustine un localnic.
Oamenii sunt directionati catre Primaria Lespezi, fiind singura autoritate care ar putea sa le ofere un raspuns.
“Ei trebuiau sa discute cu noi cand s-au facut hotiile. Ei au platit. Dau branza, oamenii muncesc.
– Nu figurati domnule pe nicaieri.
– Dar voi figurati”, i-a replicat un localnic.
Un singur lucru este cert, “proiectele mari se fac cu pasi mici dar hotarati”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Proiectul Hidrocentralei de la Pascani trebuie sa fie gata la jumatatea anului 2026 si va produce energie verde diminuarea riscurilor inundaţiilor, apă potabilă pentru Paşcani şi localităţile limitrofe, apă pentru irigaţii pentru judeţele Iaşi şi Neamţ.
