O descoperire arheologică care îi fascinează pe chinezi este faptul că între civilizația cucuteniană de acum 6000 de ani de pe teritoriul țării noastre, a Republicii Moldova și a Ucrainei, din Europa, are elemente simbolice asemănătoare cu cele folosite de civilizația YangShao din China (Asia), civilizație care a constituit „motorul” dezvoltării culturii chinezești de mai apoi. Pentru a dezlega misterul pe cât posibil, Beijingul a trimis oameni în România ca să dezlege misterul. O echipă de opt cercetători chinezi au fost mobilizați și au făcut câteva descoperiri senzaționale pe un sit arheologic dintr-o localitate din Iași. Aceștia lucrează împreună cu specialiștii români pentru a aduce explicații asupra acestui fenomen incredibil. Începând cu anul 2019, Institutul de Arheologie din Beijing a început finanțarea acestui proiect de săpături arheologice în localitatea Dobrovăț. Este vorba despre o așezare din perioada culturii Cucuteni, veche de 6000 de ani. Cum au început toate acestea? În anul 2018, un localnic din Dobrovăț a observat un obiect ceramic pictat îngropat parțial. Acesta l-a scos la suprafața și și-a dat seama că este vorba despre ceva inedit. Bucata de ceramică a ajuns pe mâna arheologilor din Iași, care au realizat că în zonă există un sit cucutenian important. În aceeași perioadă Dr. arheolog Magda Lazarovici a făcut o expoziție în China, despre cultura Cucuteni, iar chinezii au văzut imediat asemănările dintre cele două culturi, conform Ziarul Natiunea.
Institutul de Arheologie de la Beijing și-a propus să finanțeze o parte din proiect și a trimis un specialist ca să facă săpături. Coordonatorul sitului este dr. arheolog Magda Lazarovici împreună cu soțul ei, dr. prof. Gheorghe Lazarovici. Chengao Wen este arheologul din China care a venit în 2019, la Dobrovăț, având ca ajutoare șapte studenți chinezi la istorie. Proiectul este pe o perioadă de cinci ani, însă în pandemie nu s-au mai organizat săpături, iar abia în 2023 au reluat lucrările. „Anul acesta, marcăm al treilea an în care China și România colaborează la Dobrovăț. Deja suntem de o lună aici. Am continuat de unde am rămas anul trecut. Echipa noastră a reușit să descopere primul strat al unei locuințe, iar acum continuăm cu al doilea strat. De asemenea, am găsit un altar religios, aflat chiar în mijlocul locuinței cu numărul 7. Deocamdată, nu am găsit nicio figurină care să fie folosită la ritualuri. De asemenea, a mai fost găsit un topor de piatră, perforat, din păcate, nu mai era intact, ci doar o bucată din el. Ceramica din cultura Cucuteni și cea din cultura YangShao sunt extrem de asemănătoare, iar noi încercăm să ne dăm seama cum a fost posibil”, a precizat dr. Chenghao Wen, de la Institutul de Arheologie din Beijing.
Așezarea de la Dobrovăț se află la aproximativ 4 km de sat, la marginea pădurii Buda. Arheologii au descoperit mai multe elemente comune între cultura Cucuteni și cultura YangShao. În special, este vorba despre ceramica pictată care se aseamănă în proporție de 75 la sută. „Am găsit, de asemenea, resturi de la flori, chiar și semințe carbonizate, dar acestea sunt din epoca bronzului sau fierului, deci mult mai aproape de zilele noastre. Este foarte interesant că aceste resturi sunt de la plante originare din China. Este foarte posibil ca să fi ajuns aici prin comerț sau migrare a unor oameni”, a mai spus cercetătorul chinez. Chinezii sunt foarte încântați să lucreze la Dobrovăț, deoarece au parte de un loc liniștit și plin de natură. Aceștia locuiesc în sat, în niște căbănuțe, își gătesc singuri mâncarea și au parte de toate facilitățile necesare. La mijlocul lunii septembrie 2024, echipa din China se va reîntoarce la Beijing, iar lucrările vor fi oprite până la vara din 2025. Cei care lucrează pe sit sunt voluntari, iar Asociația de Ajutor Intracomunitar „Dimitrie Cantemir” – Cavaleri de Malta din Iași le-a sărit în ajutor cu diferite lucruri. Astfel, arheologii au primit alimente și produse din partea asociației. Cercetătorii chinezi mai au încă doi ani pentru a finaliza proiectul de la Iași, iar la final este posibil să aflăm care este legătura între cele două culturi.
Directorul Biroului Municipal Zhengzhou al Relicvelor Culturale, Gu Wanfa, a subliniat poziția și valoarea importantă a culturii Yangshao în civilizația chineză și chiar în civilizația mondială și semnificația arheologiei comune internaționale. Gu Wanfa a arătat că cultura Yangshao (dezvoltată între mileniile cinci și trei înaintea erei noastre), una dintre cele mai reprezentative culturi ale neoliticului din China, este situată în bazinul Fluviului Galben, care este considerat rădăcina și sufletul națiunii chineze. El a spus că existența sa se întinde pe o perioadă de peste 2.500 de ani, ceea ce a avut un impact de mare importanță asupra civilizației chineze ulterioare. Pentru a spori și mai mult influența internațională a culturii Yangshao, Gu Wanfa a înaintat propunerea de a „declara siturile culturii Yangshao de-a lungul celor nouă provincii și regiuni ale Fluviului Galben drept patrimoniu cultural mondial”, la Adunărea Națională a Reprezentanților Poporului din China din 2024. „Sperăm că prin această inițiativă tot mai mulți oameni vor recunoaște valoarea culturii Yangshao și vor promova în continuare răspândirea internațională a culturii chineze,” a subliniat Gu. În calitate de arheolog și expert în cultura Yangshao, Gu Wanfa este conștient de faptul că în lumea arheologică a existat întotdeauna o astfel de enigmă: ceramica colorată din Yangshao și ceramica colorată din România din cultura Cucuteni-Tripolye, care aparține aceleiași perioade a neoliticului târziu, sunt extrem de asemănătoare, indiferent de stilul tehnicilor, de modelele decorative sau de viața așezărilor umane reflectate în spatele lor. Specialiștii vorbesc chiar despre o asemănare de aproximativ 75 la sută între ceramica produsă pe teritoriul României și cea din China.
Pentru a obține o înțelegere mai sistematică și mai cuprinzătoare a culturii Cucuteni și pentru a oferi un caz lămuritor pentru comparațiile interculturale în studiul culturii Yangshao, în iulie 2019, Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale, împreună cu Institutul de Arheologie din Zhengzhou, Institutul de Arheologie din Iași din cadrul Academiei Române și Complexul Muzeal Național Moldova din Iași, au început să efectueze săpături arheologice comune în situl Dobrovăț de lângă Iași. Gu Wanfa a declarat că, în ultimii ani, cu ajutorul statului, se caută noi oportunități pentru schimburile culturale în cadrul proiectului „O centură, un drum”. „Întrebarea la care ne gândim este dacă nu cumva există o legătură și mai veche înainte de canalul de schimb comercial dintre China și Occident”, a spus Gu. Studiile arheologice și antropologice au arătat că schimburile dintre poporul chinez și continentul eurasiatic datează de mii și mii de ani. Acest schimb a fost continuu și trebuie să fi existat și alte rute de transport și căi culturale majore înainte de cunoscutul Drum al Mătăsii. S-a descoperit că ceramica colorată ar fi putut fi un element important în conectarea civilizațiilor din Est și Vest. În comunicarea cu experții de la Institutului de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale s-a convenit că este important să se realizeze cercetări în acest domeniu. Astfel, în 2019 și 2023, Institutul de Arheologie Zhengzhou a trimis două echipe în fiecare an pentru a participa la schimburile arheologice comune chino-române. Prima echipă de experți chinezi a fost formată în principal din arheologi implicați direct în săpăturile arheologice, inclusiv explorarea, excavarea, colecționarea și cercetarea siturilor locale. Aceștia au activat în România timp de trei luni și au făcut schimburi aprofundate cu cercetătorii români. A doua echipă a realizat schimburi pe termen scurt între conducere și specialiști de nivel înalt, cu scopul de a consolida schimburile directe între cele două părți la nivel de conducere și la nivel de cercetare academică. De exemplu, la sfârșitul anului 2023, doamna Magda Lazarovoci și soțul său, Gheorghe Lazarovici, arheologi renumiți din România și doamna Lăcrimioara Straturat de la Complexul Muzeal Național Moldova, au fost invitați la Zhengzhou pentru a vizita Muzeul Henan, situl satului Dahe și situl arheologic din Zhengzhou din China. În plus, au fost organizate în comun mici expoziții în care au fost prezentate elemente de ceramică colorată românească de Cucuteni, precum și ceramică colorată din cultura Yangshao din China. Aceste activități nu numai că promovează cultura chineză în străinătate, dar atrag și mai mulți prieteni internaționali să participe la schimburile culturale cu noi. Gu Wanfa consideră că, dacă vrei să ridici arheologia chineză la un nivel superior, trebuie să ai o viziune internațională. Această viziune ar trebui să cuprindă în primul rând Eurasia. Din punct de vedere istoric, aceste două continente sunt conectate geografic, iar cultura străveche și migrația oamenilor, răspândirea culturii sunt strâns legate de acest teritoriu. „Din punct de vedere geografic, ar trebui să ne concentrăm pe Asia de Est, Centrală și de Vest, precum și pe Europa, în special în România – o țară care poate fi considerată regiunea centrală a civilizației preistorice din Europa. Cultura Cucuteni-Tripolye din România, care a înflorit cândva la fel de mult ca și cultura Yangshao, a fost o piatră de temelie importantă în dezvoltarea civilizației europene. Activitatea de cercetare desfășurată în România nu ar trebui să se limiteze la proiectele actuale, cum ar fi studiul regiunii Dobrovăț, ci ar putea fi extinsă și la o zonă mai largă, incluzând țările și regiunile învecinate”, a spus specialistul chinez. În același timp, obiectul de cercetare poate fi extins de la actualul Cucuteni-Tripolye la alte faze culturale, cum ar fi Cultura Bronzului, pentru a înțelege mai cuprinzător amestecul civilizațiilor orientale și occidentale. De asemenea, se așteaptă ca mai mulți experți din China să participe la această cooperare internațională și să promoveze în comun dezvoltarea arheologiei chineze și a cercetărilor conexe. În contextul globalizării, protecția și revitalizarea patrimoniului cultural a devenit o preocupare comună a comunității internaționale. Gu Wanfa a declarat că revitalizarea patrimoniului cultural nu înseamnă doar a face suveniruri culturale atrăgătoare din punct de vedere vizual, ci, mai important, înseamnă a scoate la iveală semnificația culturală și poveștile din spatele relicvelor prin cercetări academice aprofundate. Numai înțelegând pe deplin conotațiile relicvelor culturale putem crea produse culturale și creative cu profunzime și impact real. În același timp, se poate organiza și o expoziție comparativă pentru a determina diferețele și similitudinile ceramicii Cucuteni și Yangshao din China. În plus, dezvoltarea în comun a produselor culturale și creative este, de asemenea, o modalitate eficientă de revitalizare a patrimoniului cultural. Combinând patrimoniul cultural al celor două țări cu creațiile moderne, este posibil să se creeze produse culturale și creative care să aibă atât conotații culturale, cât și o estetică modernă.
Cultura Cucuteni, una dintre cele mai vechi culturi ale Europei, ce rivalizează cu Egiptul antic sau Sumerul, este larg răspândită ocupând teritoriul de astăzi al Moldovei, N-E Munteniei, S-E Transilvaniei şi Basarabia. Cultura „Cucuteni-Tripolie” este recunoscută de către cercetătorii români sub numele de Cucuteni, însă cei ruşii o numesc Tripolie, după numele localităţilor eponime din Romania şi Ungaria, apărută la graniţa dintre vechea Europa și culturile ponto caspice. Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, creând puternice iluzii optice. Populația aparținând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupație vânătoarea, agricultura și meșteșuguri casnice, cum ar fi: țesut, olărit, confecționare de unelte. În locuințele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuințelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susținut și de lipsa necropolelor. Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roșul, albul și negrul, cu unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, cu o cultură neolitică din China. Între cele două culturi existând o distanță de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu față de cea de la Cucuteni.
