Agenția de rating S&P Rating a lansat vineri mai multe avertismente privind finanțele publice ale României. Agenția estimează că cheltuielile pre-electorale vor împinge deficitul României la 7,3% în acest an, în timp ce creșterea economică va fi de numai 1,6%. Agenția avertizează și cu privire la creșterile de pensii și de salarii de 1,6% din PIB și la posibilele întârzieri de fonduri europene. În plus, agenția estimează că datoria României va continua să crească.
S&P a reconfirmat vineri, 11 octombrie 2024, ratingul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută.
Însă agenția avertizează că pe viitor ar putea reduce ratingurile în cazul în care deficitele publice depășesc previziunile actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creșterea nivelului datoriei. De asemenea, ar putea retrograda ratingul României dacă persistă alte dezechilibre existente, cum ar fi inflația ridicată sau deficitele substanțiale de cont curent, care ar putea duce la o corecție macroeconomică cu o creștere mai scăzută.
Principalele avertismente ale S&P Ratings:
Politica fiscală expansivă în contextul calendarului electoral încărcat din acest an va crește deficitele duble deja mari
Datoria publică netă va crește constant, depășind 54% din PIB până în 2027
Deficitul de cont curent va depăși probabil 8% din PIB în acest an, cu puține semne de corecție după aceea
Creșterea economică reală în prima jumătate a anului a fost mai lentă decât agenția a anticipat și a redus substanțial prognoza de creștere reală la 1,6% în acest an, de la aproximativ 3% anterior
România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale dinamicii de creștere a venitului real disponibil la nivel global în ultimele 12 luni – inclusiv o creștere salarială de 20% în sectorul public în ultimul an, mai multe creșteri ale salariului minim și o creștere substanțială a pensiilor.
Criza economică actuală din Germania a afectat sectorul de producție din România și a contribuit la scăderea productivității în prima jumătate a anului.
România raportează de ceva timp cea mai mare creștere a salariilor din Europa, ceea ce scoate în evidență problemele de competitivitate iminente.
Agenția se așteaptă ca România să primească cea mai mare parte a celei de-a treia tranșe din fondurile RRF – potențial până la 1,8 miliarde EUR – în 2024, ceea ce va permite mai multe investiții în tranziția energetică, transporturi și îngrijirea sănătății.
Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări structurale, care vor persista și după 2027, inclusiv tendințe demografice adverse.
Reformele din PNRR privind sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție vor fi mai greu de implementat
O lipsă percepută de îmbunătățire a poziției fiscale a României, în conformitate cu normele fiscale europene comune, ar putea întârzia unele fonduri RRF.
Cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul public general la aproximativ 7,3% din PIB în acest an. Agenția nu se așteaptă ca deficitele să scadă sub 5% din PIB până în 2027.
Acest lucru se întâmplă în ciuda creșterii puternice a veniturilor, care se apropie în prezent de 15% de la an la an și care a beneficiat de creșterea consumului și a salariilor.
Creșterea globală a cheltuielilor se va apropia probabil de 20% de la an la an. Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte unei creșteri salariale în sectorul public cu 20%, care costă aproximativ 14 miliarde RON (aproape 1% din PIB); o creștere a pensiilor începând cu luna septembrie a acestui an, care costă încă echivalentul a 0,6% din PIB; creșterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din PIB în acest an; și investiții publice ridicate de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fondurile UE.
Ținta actuală de deficit include efectele unui pachet recent de consolidare în valoare de 10 miliarde RON, unele dintre acestea fiind, în opinia agenției de rating, mai puțin sigure; și sunt încă posibile cheltuieli preelectorale discreționare suplimentare.
Politica fiscală a împins parțial inflația la peste 5%, cel mai ridicat nivel din ECE; aceasta va rămâne probabil peste ținta BNR de 2,5% în următorii ani. Agenția estimează că inflația va rămâne ridicată și va continua să reprezinte o provocare pentru Banca Națională a României (BNR).
Anunțul Ministerului de Finanțe: „Mesaj pozitiv”
Spre comparație, Ministerul de Finanțe subliniază într-un comunicat de presă doar „mesajul pozitiv pentru investitori” pe care îl arată decizia S&P.
„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Subliniez totuși că trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
