Cum sunt albiti banii interlopilor : cu banii obținuți pe căi ilegale investesc în imobiliare, firme de pază, transport și IFN pentru împrumuturi

0
66
foto colaj Newsweek Romania

Cu banii obținuți pe căi ilegale, interlopii români își deschid afaceri imobiliare, firme de pază și protecție, transport și Instituții Financiar-Nebancare pentru creditare, sau de „cămătărie legală” cum li se mai spune.

Afacerile legale ale interlopilor: imobiliare, firme de pază, transport și IFN pentru împrumuturi

Interlopul Adrian „Beleaua” Codruneanu și soția sa, Ramona, zisă Diamantul Roz, sunt suspectați că ar fi finanțat rețeaua condusă de escrocul imobiliar Cătălin Sandu care a vândut unor dezvoltatori imobiliari terenuri pe care nu le deținea.

Cei doi soți Corduneanu sunt suspectaţi că l-ar fi finanţat pe Cătălin Sandu, procuratorul imobiliar care ar fi înșelat mai multe persoane vânzându-le terenuri pe care nu le avea. Cordunenii sunt suspectati ca i-au dat lui Cătălin Sandu suma de 170.000 euro.
Acum doi ani, procurorii cereau arestarea lui Cătălin Gheorghiţă Sandu, a avocatului Alexandru Tudor Bernic( decedat intre timp) şi a notarului Răzvan Ionuţ Costin, dar judecătorii i-au plasat sub control judiciar. Cei trei se ocupau cu vânzarea de terenuri obținute ilegal.

Cum erau luate cu acte false proprietăți de milioane și apoi vândute

Cătălin Sandu îşi folosea cunoştinţele şi sursele din domeniul imobiliar pentru a identifica persoane vârstnice ale căror cereri de retrocedare a unor terenuri fuseseră aprobate de comisiile de fond funciar sau de instanţă, moştenitori cărora nu le fusese emis încă certificatul de moştenitor sau persoane care aveau titlu de proprietate pentru un teren a cărui situaţie juridică devenise ulterior incertă.

După obţinerea informaţiilor, Cătălin Sandu lua legătura cu notarul Costin, care avea acces, prin natura meseriei sale, la diverse baze de date. Costin verifica situaţia juridică a terenurilor şi obţinea copii după anumite documente. Dacă erau necesare informaţii suplimentare, acestea erau obţinute fie de Sandu,  de la funcţionari ai Oficiului de Cadastru (OJCPI) sau ai Primăriei. Procurorii au identificat patru funcţionari, fără a fi clar dacă aceştia erau conştienţi că se fac părtaşi la o viitoare escrocherie.

Cheia „surselor” lui Sandu era un referent al OJCPI, care furniza copii după schiţe cadastrale, cărţi funciare, hotărâri judecătoreşti ori titluri de proprietate. Serviciile furnizate de funcţionari nu erau gratuite, aceştia fiind recompensaţi financiar periodic, cu sume variind în funcţie de valoarea „ponturilor” furnizate.

După întocmirea „dosarului”, Sandu îi contacta pe proprietarii sau moştenitorii terenului respectiv, spunându-le că există persoane interesate să le achiziţioneze şi le propunea un preţ bun. Urma o întâlnire cu viitoarea victimă, fie la domiciliul acesteia, fie în localuri precum restaurantul Dunărea, Déjá Vue, cafeneaua Piaţa Unirii ori cafeneaua care funcţiona în Târgu Cucu la parterul blocului unde este situat notariatul Coste Ştefan şi asociaţii, la care participau şi avocatul Bernic şi notarul Costin.

Victima era convinsă să încheie un contract special de mandat sau o împuternicire notarială pe numele lui Sandu, prin care acesta era împuternicit să tranzacţioneze terenul în numele proprietarului. Ulterior, terenul era vândut, dar banii nu mai ajungeau la proprietar, ci se opreau în buzunarele membrilor grupului.

Acest mod de lucru ducea şi la perioade în care nu existau încasări. În această situaţie, pentru a păstra interesul membrilor grupului, Cătălin Sandu împrumuta sume importante de la persoane din lumea interlopă, precum Adrian Corduneanu. La acesta se apela şi pentru asigurarea protecţiei grupului.

 

Un  alt exemplu sunt chiar frații Nuțu și Sile Cămătaru.

 

În anul 2021, familia renumitului interlop a deschis un IFN (Instituție Financiar-Nebancară) prin care oferea, în mod legal, servicii de creditare doritorilor.

Este vorba despre DN Capital Investments IFN SRL, în care soția lui Nuțu Cămătaru, Claudia Balint, și fiul său, Daniel Balint, se numărau printre asociați. Se pare ănsă că Nuțu Cămătaru nu se pricepea să dea împrumuturi legal pentru că firma și-a schimbat numele, apoi a fost radiată.

Interlopii preferă imobiliarele

Multe clanuri interlope au preferat, de-a lungul timpului, să investească în imobiliare, un mod practic de a albi sume importante de bani. Exemple sunt multe: Sile Pietroi, Ion Tănase, zis Giamai, Robert Nica. Interlopii au devenit dezvoltatori și construiesc cartiere întregi în bună înțelegere cu autoritățile.

 

 

 

 

Interlopii, cei mai penali investitori în imobiliare. Mai multe clanuri construiesc cartiere

Ultimul caz este cel al interlopului Magiunică din clanul Vasiloi care, alături de mai mulți funcționari ANAF, este cercetat pentru infracțiuni economice cu un prejudiciu echivalent a 4 milioane de euro.

Cornel Petruţ Ion zis Magiunică, un apropiat al omului de afaceri Petre Nicolae, care dezvoltă mii de locuinţe în Sectorul 6 al Capitalei, „vindea imobile cu cota de tva de 5 la suta deși nu îndeplinea toate conditiile legale pentru aceasta cotă”.

”În realitate el ar fi trebuit să vândă aceste imobile de locuit cu cota de TVA de 19 la sută în raport de caracteristicle acestora”.

Magiunică este și administrator la firma Exigent Development, controlată de familia lui Petre Niculae zis Don Pepe, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, unchiul lui Alin Niculae care controlează traderul de produse petroliere Oscar Downstream.

Firma Exigent Development, administrată de Cornel-Petruț Ion și controlată de familia lui Niculae, a dezvoltat proiectul de locuințe Plaza Residence din Militari.

Prejudiciul este de peste 20 de milioane de lei, și a fost făcut în perioada 2019 – 2020 prin rambursări ilegale de TVA.

În dosar, sunt anchetați și cinci funcționari ANAF care l-ar fi ajutat pe Magiunică. Prejudiciul total este echivalentul a 12 milioane de euro, aproape 8 milioane de euro fiind imputabili funcționarilor ANAF.

Sile Pietroi, de la cămătărie la imobiliare

În ce privește Sectorul 3, cel mai cunoscut reprezentat al lumii interlope devenit dezvoltator imobiliar ar fi Vasile Fierbântu, alias Sile Pietroi, care ar fi în spatele unor imobile ridicate în zona Cățelu. Recent, numele lui Sile Pietroi a apărut într-un dosar de cămătărie instrumentat de DIICOT în care, printre victime, pe lângă mai mulți interpreți de muzică lăutărească a apărut și numele fotbalistului Gabriel Torje.

În Sectorul 5, unii dintre cei mai importanți interlopi care s-au implicat în construcții sunt apropiații Cămătarilor. Dintre aceștia s-a remarcat, spun anchetatorii, Dorel Cartofaru, care controlează Piața Pucheni și care ar fi construit din Sălaj până în Ferentari, dar și Ilie Ioniță, zis Zorilă.

Numele lui Zorilă a fost intens mediatizat, în 2018, când un bloc construit ilegal de acesta a luat foc din cauza instalației electrice improvizate chiar de către dezvoltator, în condițiile în care nu avea autorizație de construcție.

Robert Nica din Clanul Sportivilor, dezvoltator în Sectorul 4

Printre dezvoltatorii imobiliari din Sectorul 4 îi regăsim pe Robert Nica și Stelian Vintilă, doi dintre liderii clanului „Sportivilor“, organizație care controlează lumea interlopă din sudul Bucureștiului.

Când au construit ansamblul de locuințe legea îl obliga pe Robert Nica să împânzească spațiile dintre blocuri cu verdeață, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Asta în timp ce o recomandare a Uniunii Europene prevede ca suprafața spațiului verde aferentă fiecărui locuitor să fie de minimum 26 de metri pătrați, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă 50 de metri pătrați. Dar, foarte convenabil, pe contul de Facebook al proiectului imobiliar s-au promovat la vremea respectivă spațiile verzi amenajate din banii Primăriei Sectorului 4.

În momentul de față, Robert Nica este arestat în Italia după ce a fugit din România pentru a nu executa o pedeapsă cu închisoarea.

Geamai, fost hoț de cai, dezvoltator în Sectorul 2

În Sectorul 2, unul dintre liderii interlopi care s-ar fi lansat în afaceri imobiliare ar fi Ion Tănase, zis Geamai. Acesta ar fi avut o suprafață de teren pe malul lacului Pantelimon. În vara anului trecut, Geamai a fost ridicat de polițiști, după ce soția sa a anunțat că bărbatul a îngropat, în curtea casei, mai multe arme de foc și o cantitate importantă de muniție.

 

Firme de pază, paravan pentru șantaj și taxe de protecție

Firmele de pază ale interlopilor sunt, adesea, paravanul oficial pentru încasarea taxelor de protecție.

„Începând cu anul 2017, paravanul utilizat pentru acoperirea activităţilor infracţionale, l-a constituit o societate comercială, având ca obiect de activitate – activităţi de protecţie şi gardă – înfiinţată iniţial de către suspect, şi preluată formal, de către o altă persoană, director general al societăţii şi un apropiat al liderului.

 

Profitând de obiectul de activitate al societăţii şi pretextând că intervin la solicitarea clienţilor, grupul infracţional organizat, condus de către suspectul Boncu Lucian, a acţionat în mod repetat, săvârşind fapte cu violenţă asupra mai multor persoane”, susţin procurorii DIICOT care au cerut arestarea grupării „Boncu” din Timișoara.

 

Și clanul Corduneanu a fost implicat într-un dosar de șantaj în care temuții interlopi fuseseră angajați ca să sperie concurența unui cunoscut lanț de cazinouri.

Procurorii DIICOT au descoperit că interlopii ar fi acționat inclusiv la comanda reprezentanților unei clinici private cunoscute din București. Pentru aceasta, ei înființaseră o firma de pază prin care trimiteau, la negru, bodyguarzi pentru mai multe cluburi din București.

 

Firme de transport

Deseori, interlopii au firme de transport. Frații Caran ar fi încercat să își extindă zona de influență dincolo de granițele capitalei și chiar ale țării. Aveau putere și în cluburile de pe litoral, fiind prezenți acolo în timpul sezonului estival, dar și în Statele Unite ale Americii, unde ar fi asimilat o grupare condusă de un apropiat al interlopului Rechinu.

 

Gruparea din Statele Unite ar fi obținut într-un singur an – prin fraude bancare – cel puțin 8 milioane de dolari americani, bani cărora le pierdeau urma transportându-i în Europa.

 

Banii erau obținuți prin operațiuni de skimming – adică fraude cu carduri clonate. Erau retrași din bancă în Țările de Jos și transportați cu mașina până în România. Dintr-un apartament închiriat din Timișoara, poliștii au ridicat mai mulți saci cu bancnote.

Principalul suspect este un tânăr care avea o firmă de transport marfă.

 

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments