Stimaților, după ce a căzut nea Mitică de la Vaslui la potera condusă de doamna procoroare, cea ca un manechin dar cu cătiușe de la Podu de Fer, iată că l-au mai luat pe unul. Nea Tătărică, șăfu penelealei vasluiene. Un fel de Mărar al lor dar cu putere, nu ca mototolul din muncipiu de la noi, care nu iese din cuvânt lui Don Costeleone. Așădar l-au gabjât pe nea Tataru. Dar ce coincidență, bibicilor! Ca si pe nea Miticâ la indigou. Ceva înainte de nește alegeri. Dacă la pesedistul ancestral Mitică Buzătu lucrurile au fost simple, pungă cu bani la portbagaj, la doftorul ăsta treaba e infinit mai complicată. E o sumă imprecisă de cofraje cu ouă, orătănii șî sume de bani. Dar mici, zâc procororii. Stimabililor, iar o chestiune care ne depășește! Dar noroc că avem un unchi care se pricepe la de astea cu șpăgoase. „Nepoate, logica lucrurilor ne spune că da, doftorul ăsta, fost șî menistru pe pandelie a luat șpagă. Șî nu de 47 de ori, ci poate de 47k ori. Că nu e bibic să nu dea plicul la cuțât, că el cu astea se ocupă. Dar, nepoate, la țanc, chear așa l-au cetit procororii, când merge lumea la vot să îl pună din nou parliamentar?!
Eu nu îl plâng, că n-are de ce, e bandit de acela care merge închis doftoru’. Dar haida-de, nu ne-am născut noi ieri, știm combinațiunile astea mezerabile. L-au dat în gât ai lui, să îi locul pe liste, fără nici o îndoială. Sau alții, greu de zâs. Și nu e singurul, o să mai auzi.” Cam astea ne-a esplicat unchiul, legat cu aventura aviară a doftorului Tătar. Curat murdar, bibicilor, curat murdar! Auzi, ouă și găini! Anchetă mare, dragii noștri, mare de tăt!
