Inalta Curte explica achitarea lui Nicolae Banicioiu pentru luare de mita. Procurorul DNA Marian Dragulescu si-a bazat rechizitoriul doar pe denuntul afaceristului Dorin Cocos, arestat la domiciliu, si pe supozitiile celorlalte trei denuntatoare, cu tehnica pe ele

Motivare devastatoare pentru procurorul DNA Marian Dragulescu (foto 2). Inalta Curte de Casatie si Justitie explica achitarea pe „fapta nu exista” a fostului ministru al Tineretului si al Sanatatii Nicolae Banicioiu (foto 1) cu privire la acuzatia de luare de mita continuta in rechizitoriul ticluit de Dragulescu.

Amintim ca prin sentinta ICCJ nr. 452 din 3 octombrie 2024, pronuntata in dosarul nr. 2966/1/2021, judecatorii supremi Andrei-Claudiu Rus (foto 3) si Luminita Cristiu-Ninu (foto 4) l-au achitat pe Banicioiu pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala) cu privire la acuzatia ca, pe vremea cand era ministru al Sanatatii, politicianul ar fi luat mita peste 1,8 milioane de lei pentru mentinerea in functie a cinci directori de spitale din Bucuresti.

Achitare a primit si cealalta inculpata din dosar, femeia de afaceri Catalina-Alexandra Furtuna, acuzata de complicitate la luare de mita. Totusi, in cazul ei, temeiul l-a reprezentat art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Dupa cum veti vedea, Furtuna a primit achitare pe alt temei decat Banicioiu pentru ca a existat fapta de a scoate banii din firma unde afacerista era asociata, insa Inalta Curte a constatat ca acea suma reprezenta dividendele cuvenite Catalinei Furtuna.

Pe de alta parte, judecatoarea ICCJ Cristina Rotaru-Radu (foto 5) a facut opinie separata in sensul ca Banicioiu si Furtuna sa fie condamnati la pedepse cu executare.

Totusi, votul celor trei magistrati supremi a fost unanim in sensul incetarii procesului penal pe prescriptie fata de Nicolae Banicioiu si Catalina Furtuna cu privire la acuzatiile de trafic de influenta, respectiv de complicitate la aceeasi infractiune. Aceste fapte s-ar fi petrecut cand Banicioiu devenise ministru al Sanatatii.

In acest sens, completul a dispus confiscarea de la Banicioiu a aproape 1,3 milioane de lei, pe care politicianul i-ar fi primit in calitate de ministru al Tineretului si Sportului (inainte sa preia portofoliul Sanatatii), spre a interveni la ministrul Sanatatii din guvernele Ponta 1 si 2, PNL-istul Eugen Nicolaescu, tot pentru mentinerea celor cinci directori de spitale din Capitala (click aici pentru a citi).

Traficul de influenta, prescris inainte de emiterea rechizitoriului

In ceea ce priveste incetarea procesului pe prescriptie fata de acuzatia de trafic de influenta, remarcam ca, potrivit Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prescriptia cu privire la aceasta fapta a intervenit la 13 februarie 2021. Directia Nationala Anticoruptie a emis rechizitoriul nr. 528/P/2019 la 2 decembrie 2021 – asadar, la aproape opt luni dupa ce se prescrisese traficul de influenta (vezi facsimil). Actul de acuzare semnat de procurorul Marian Negulescu a primit confirmarea sefului Sectiei a II-a de la acea vreme, procurorul Paul-Silviu Dumitriu (foto 6).

Iata ce scrie Inalta Curte despre prescrierea traficului de influenta:

„In cauza de fata, in ceea ce priveste infractiunea de trafic de influenta, Inalta Curte constata ca prima modalitate alternativa a elementului material, constand in acceptarea promisiunii de remitere a sumelor de bani, a avut loc intr-o zi din perioada 21.12.2012 – 14.01.2013, astfel incat aceasta din urma data trebuie considerata ca fiind ultima data certa la care infractiunea poate fi considerata ca fiind savarsita si totodata, momentul de debut al inceperii curgerii termenului de prescriptie a rapunderii penale.

Avand in vedere ca in sarcina inculpatului s-a retinut comiterea infractiunii de trafic de influenta prevazuta de art. 291 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte retine ca maximul special al pedepsei prevazute de lege va fi de 9 ani si 4 luni inchisoare, astfel incat, in raport cu dispozitiile art. 154 alin. (1) lit. c) Cod penal, termenul de prescriptie a raspunderii penale va fi de 8 ani. In raport cu cele expuse anterior privind momentul de debut al curgerii acestui termen, respectiv cel mai tarziu la data de 14.01.2013, conform art. 186 Cod penal, termenul de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la data de 13.02.2021, raspunderea penala fiind inlaturata in cazul ambilor inculpati”.

Dosarul e facut doar cu denunturi

Cu privire la acuzatia de luare de mita, Inalta Curte a constatat ca aceasta se fundamenteaza doar pe denunturile facute de catre oamenii de afaceri Dorin Cocos, pe de o parte, si Frunzareanu Florina Irina, Militaru Lacramioara Claudia si Irimescu Camelia Mihaela, de cealalta parte. DNA le-a folosit pe cele trei femei drept colaboratoare, cu tehnica pe ele, pentru a-l intercepta pe Nicu Banicioiu. Toti cei patru aveau probleme penale in acea perioada. Potrivit interceptarilor, Irimescu i-a spus lui Frunzareanu: „Singura sansa sa ne salvam este sa facem denunturi”. De cealalta parte, conform cronologiei prezentate de ICCJ, Cocos a formulat denuntul impotriva lui Banicioiu la 5 si 21 mai 2015, in timp ce se afla in arest la domiciliu.

Dragulescu a facut la fel ca Lucica: a umplut dosarul cu maculatura

Tot instanta suprema constata ca procurorul Marian Dragulescu a umplut dosarul cu interceptari inutile, doar ca sa dea aparenta de greutate a acuzarii. In acelasi context, ICCJ remarca faptul ca DNA se leaga inclusiv de o inregistrare in care Nicolae Banicioiu se aude primind patru perechi de pantaloni. Evident: parchetul nu considera aceste haine ca fiind mita, dar insista asupra momentului, incercand sa demonstreze relatia apropiata dintre fostul ministru si Florina Frunzareanu.

In caz ca va suna cunoscut obiceiul DNA de a incarca aiurea dosarul cu interceptari, amintim ca de departe cel mai cunoscut caz de acest fel este cel al procurorului Lucian Onea, care, pe vremea cand conducea Serviciul Teritorial Ploiesti, a pus in cauza privind-o pe fosta sefa AEP Ana-Maria Patru inclusiv interceptari ale unor discutii intre diversi camionagii (click aici pentru a citi).

Redam comentariul ICCJ despre interceptarile inutile de la Banicioiu:

„Inalta Curte retine ca desi in cuprinsul actului de sesizare a instantei a fost alocat un spatiu amplu analizei unor convorbiri telefonice interceptate, referitoare la posibilele demersuri privind alocarea unor fonduri catre unele dintre spitalele aflate in subordinea Ministerului Sanatatii si posibila implicare a inculpatului Banicioiu Nicolae in acestea, in cauza nu au fost formulate acuzatii sub aspectul modului in care inculpatul si-a exercitat atributiile de serviciu. (…)

Nu prezinta nicio relevanta pentru prezenta cauza faptul ca inculpatului i-au fost predate articole vestimentare de genul unor pantaloni scurti, aspecte asupra carora s-a insistat in analiza probatoriului, fara insa a fi formulate acuzatii concrete”.

Lui Dragulescu i-a suierat glontul pe la ureche in camera preliminara

Incheiem, amintind ca in aprilie 2022, magistratul suprem Andrei-Claudiu Rus a identificat zeci de nereguli in rechizitoriul procurorului Marian Dragulescu (click aici pentru a citi). Intre timp, parchetul anticoruptie si-a luat inapoi actul de acuzare, l-a refacut si l-a trimis din nou in instanta.

Prezentam motivarea ICCJ in legatura cu achitarea pentru luare de mita:

„Cu titlu prealabil, Inalta Curte retine ca in aceeasi data cu ziua emiterii celor doua dispozitii de plata a dividendelor aferente anului 2013, a fost emis decretul prezidential nr. 234/26.02.2014 prin care inculpatul Banicioiu Nicolae a fost numit ministru interimar al Ministerului Sanatatii.

Ulterior, la data de 05.03.2014 a fost emis decretul prezidential nr. 261 prin care inculpatul a fost numit Ministru al Sanatatii, data la care i-a si incetat calitatea de ministru al tineretului si sporturilor (d.u.p. vol. 293, file 69-70).

Cu referire la prima componenta a infractiunii de luare de mita (primirea dividendelor aferente anului 2014), ca urmare a parcurgerii procedurii de camera preliminara, actul de acuzare a fost precizat in sensul ca primirea de catre inculpatul Banicioiu Nicolae la data de 17.04.2015 a sumelor de 679.339,42 lei si de 1.126.602,93 lei de la S.C. Hemos Med SRL si S.C. Disan Ortomed SRL reprezentand dividendele aferente anului 2014, in contul personal al inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, si respectiv pretinderea prin intermediul acesteia la data de 06.06.2016 si primirea ulterioara, in anul 2018, prin intermediul aceleiasi complice, a sumei de 806.447,14 lei reprezentand dividende aferente anului 2015 de la S.C. Disan Ortomed SRL. au constituit modalitati alternative ale elementului material al infractiunii de luare de mita survenite ulterior dobandirii de catre inculpat a calitatii de ministru al sanatatii (interimar sau titular), iar nu modalitati alternative ale elementului material al infractiunii de trafic de influenta, subsecvente acceptarii promisiunii din perioada 21.12.2012-14.01.2013.

Potrivit actului de sesizare a instantei, aceasta modificare referitoare la functia detinuta de inculpat, respectiv din ministru al tineretului si sportului acesta a devenit ministrul sanatatii, a condus la o reconfigurare a continutului juridic al faptelor comise de acesta, din infractiunea de trafic de influenta, in infractiunea de luare de mita, in considerarea faptului ca sumele de bani necuvenite au fost primite de inculpat in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu proprii, grefate pe o continuare a intelegerii oculte avuta cu martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela.

Asadar, potrivit rechizitoriului, infractiunea de luare de mita de care este acuzat inculpatul Banicioiu Nicolae cuprinde pe de o parte, savarsirea unei actiuni in modalitatea alternativa a primirii la data de 17.04.2015 a sumelor de bani ce constituiau dividende aferente anului 2014, iar pe de alta parte actiunea distincta de pretindere in data de 06.06.2016 a dividendelor aferente anului 2015.

Situatia-premisa:

Asa cum s-a aratat anterior, incepand cu data de 26.02.2014, inculpatul Banicioiu Nicolae a devenit ministru interimar al sanatatii in Guvernul Romaniei si ulterior, incepand cu data de 05.03.2014, a fost desemnat in aceasta functie. Atat in calitate de ministru interimar, cat si in cea de ministru, inculpatul avea atributii directe referitoare la desemnarea sau revocarea din functie a managerilor de spitale publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, precum si atributii referitoare la alocarea unor sume de bani catre aceste unitati sanitare destinate efectuarii de achizitii de materiale sanitare. Reiterand cele expuse anterior, Inalta Curte retine ca potrivit art. 2 alin. 5 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (forma in vigoare la data de 01.07.2012): ‘Ministerul Sanatatii Publice reprezinta autoritatea centrala in domeniul sanatatii publice’. Potrivit aceluiasi act normativ, in cazul spitalelor publice aflate in subordinea acestuia, numirea unui manager interimar se facea de catre ministrul sanatatii prin act administrativ sau, in urma organizarii unei proceduri de licitatie publica pentru selectionarea unui manager, acesta era numit in functie prin ordin al aceluiasi ministru (art. 179 alin. 2). In egala masura, potrivit aceluiasi act normativ, atributiile ministrului sanatatii aveau si o componenta normativa, acesta stabilind prin ordin conditiile de organizare a concursurilor, modelul de contract pentru asigurarea managementului, lista indicatorilor de perfomanta si totodata, putea dispune efectuarea de verificari de catre Corpul de control si avea atributia de a revoca din functie, prin ordin, managerul spitalului public.

Referitor la modalitatea de exercitare a acestor atributii, din declaratia martorului Nicolaescu Eugen, care a ocupat functia de ministru al sanatatii in perioada anterioara desemnarii inculpatului Banicioiu Nicolae, a rezultat ca in ceea ce priveste desemnarea/revocarea din functie a managerilor de spitale, la nivelul coalitiei de guvernare (USL) exista o practica in sensul de a discuta cu Ecaterina Andronescu despre aceste decizii si a indicat un caz in care aceasta i-a recomandat numirea unei anumite persoane in functie la Institutul Cantacuzino, dupa ce intervenise o revocare din functie. Martorul a precizat insa ca deciziile de numire sau de schimbare din functie a conducatorilor acestor spitale se luau in cadrul coalitiei de guvernare PNL-PSD-UDMR si erau formalizate prin semnarea ordinului de catre ministrul sanatatii. De asemenea, din declaratiile martorei Bumbac Georgeta, director economic in cadrul Ministerului Sanatatii, a rezultat ca in perioada in care functia a fost detinuta de Eugen Nicolaescu, alocarea fondurilor catre spitale se facea prin dispozitia ministrului, iar ulterior desemnarii in functie a inculpatului Banicioiu Nicolae, acesta a modificat procedura, constituind o comisie condusa de un secretar de stat, care analiza solicitarile de alocare de fonduri si intocmea propuneri catre ordonatorul de credite. Desi martora a aratat ca ‘Nu cunosc daca inculpatul Banicioiu Nicolae a intervenit vreodata pentru a influenta decizia de mentinere sau revocare din functie a vreunui conducator de spitale, intrucat nu aveam acces la aceste informatii (…)Nu cunosc ca inculpatul Banicioiu Nicolae sa fi intervenit pentru a influenta deciziile comisiei si arat ca aceste decizii puteau fi luate fara acceptul inculpatului. Nu am auzit de la vreun membru al comisiei care sunt colegii mei din minister ca inculpatul sa fi intervenit vreodata’, Inalta Curte retine ca din declaratia martorului cu identitate protejata Novac Imre a rezultat ca: ‘(…) insa din cate stiu, acesta avea legaturi cu oameni de afaceri din acest domeniu, dintre care ii pot nominaliza pe Dorin Cocos si Irimescu Mihaela. Aceste legaturi dintre inculpat si oamenii de afaceri vizau mentinerea in functie a anumitor manageri de spitale si alocarii unor sume de bani catre unitati medicale din fondul sanatatii. (…)Arat faptul ca, cu certitudine cunosc ca inculpatul Banicioiu Nicolae a mentinut in functie anumiti manageri de spitale ca urmare a acestor legaturi cu oamenii de afaceri mentionati. Exemplific prin referire la spitalul Obregia, Institutul Fundeni, Ana Aslan si Institutul de Oncologie’, iar referitor la activitatea comisiei de analiza a solicitarilor de alocare de fonduri, martorul a aratat ca ‘Nu existau decizii in aceasta comisie fara acordul inculpatul Banicioiu Nicolae’.

In raport cu aceste aspecte, Inalta Curte retine ca din perspectiva dispozitiilor legale incidente, dar si a imprejurarilor rezultate din declaratiile martorilor mentionati, in perioada in care a detinut functia de ministru al sanatatii in Guvernul Romaniei, inculpatul Banicioiu Nicolae a avut atributii de serviciu referitoare la numirea / revocarea / mentinerea in functie a managerilor spitalelor publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, precum si atributii referitoare la alocarea de fonduri catre aceste spitale, necesare pentru achizitionarea de materiale sanitare. Aceasta chestiune conduce la concluzia indeplinirii situatiei premisa pentru existenta infractiunii de luare de mita, nefiind relevant daca, in exercitarea functiei detinute inculpatul a si procedat efectiv la o indeplinire sau neindeplinire a atributiilor de serviciu mentionate.

De asemenea, din perspectiva conditiei referitoare la subiectul activ al infractiunii de luare de mita, Inalta Curte retine ca prin prisma detinerii functiei de ministrul al sanatatii in Guvernul Romaniei, inculpatul Banicioiu Nicolae a avut calitatea de functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. a) Cod penal, respectiv o persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie, exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii executive.

Situatia de fapt

Prin rechizitoriu s-a aratat ca primirea dividendelor in contul complicei din data de 17.04.2015 s-a facut ‘in legatura cu acceptarea de inculpat a promisiunii martorilor DORIN COCOS si MIHAELA IRIMESCU de a primi sume de bani necuvenite, acceptare intervenita intr-o zi din intervalul temporal 21.12.2012-14.01.2013 cand inculpatul detinea functia de ministru al tineretului si sporturilor, intelegerea infractionala in sensul primirii de astfel de sume fiind continuata si aferent perioadei in care inculpatul a fost ministru al sanatatii-subiect activ al infractiunii de luare de mita’, si ca ‘Acesta primire a sumei de bani cu titlu de dividende distribuite de SC DISAN ORTOMED SRL si SC HEMOS MED SRL in anul 2015 aferent anului 2014 a fost o continuare fireasca a intelegerii infractionale parafata de inculpatul BANICIOIU NICOLAE cu martorii DORIN COCOS si MIHAELA IRIMESCU prin acceptarea promisiunii de a primi sume de bani din 2 societati realizata inca de cand era ministru al tineretului si sporturilor (21.12.2012-14.01.2013), intelegere infractionala continuata si in perioada in care inculpatul a devenit ministru al sanatatii’, acest rationament fiind reiterat si in legatura cel de-al doilea act material al pretinderii din data de 06.06.2016 (descrierea acuzatiei la rubrica ‘in drept’ din cuprinsul rechizitoriului).

Prin ordonanta de regularizare a actului de sesizare a instantei emisa in cadrul procedurii de camera preliminara s-a mentionat in mod explicit ca ‘primirea de catre inculpatul Banicioiu Nicolae la data de 17.04.2015 a sumelor de 679.339,42 lei si de 1.126.602,93 lei de la S.C. Hemos Med SRL si S.C. Disan Ortomed SRL reprezentand dividendele aferente anului 2014, in contul personal al inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, si respectiv pretinderea prin intermediul acesteia la data de 06.06.2016 si primirea ulterioara, in anul 2018, prin intermediul aceleiasi complice, a sumei de 806.447,14 lei reprezentand dividende aferente anului 2015 de la S.C. Disan Ortomed SRL. au constituit modalitati alternative ale elementului material al infractiunii de luare de mita survenite ulterior dobandirii de catre inculpat a calitatii de ministru al sanatatii (interimar sau titular), iar nu modalitati alternative ale elementului material al infractiunii de trafic de influenta, subsecvente acceptarii promisiunii din perioada 21.12.2012-14.01.2013’.

Asadar, Inalta Curte retine ca acuzatia referitoare la comiterea infractiunii de luare de mita are ca premisa existenta unei legaturi subiective intre inculpatul Banicioiu Nicolae si martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela in continuarea celei intervenite in perioada 21.12.2012-14.01.2013. Aceasta legatura subiectiva a intervenit ca urmare a schimbarii calitatii inculpatului Banicioiu Nicolae, prin numirea in functia de ministru al sanatatii, initial interimar si apoi efectiv, si s-a concretizat in primirea sumelor de bani in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

In aceste conditii, Inalta Curte retine ca intreaga acuzatie referitoare la comiterea infractiunii de luare de mita se bazeaza pe premisa continuarii tacite a intelegerii care a condus la retinerea infractiunii de trafic de influenta, respectiv ca primirea unor sume de bani necuvenite, disimulate sub forma unor dividende din societati comerciale si primite printr-un interpus, s-a realizat in legatura cu asumarea de catre inculpatul Bancioiu Nicolae a exercitarii unor atributii de serviciu proprii, de mentinere in functie a unor manageri de spitale care erau angrenati in activitati ilicite circumscrise relatiilor comerciale cu societatile controlate in fapt de martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela.

Inalta Curte retine ca elementul material al infractiunii de luare de mita poate imbraca forma mai multor modalitati alternative, respectiv pretindere, acceptare a promisiunii ori primirea unor foloase necuvenite, toate acestea in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea sau intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. Comiterea oricareia dintre modalitatile alternative ale elementului material conduce la consumarea infractiunii, independent de savarsirea ulterioara a unor actiuni care ar putea constitui alte modalitati alternative ale elementului material. Astfel, in mod logic, pretinderea sau acceptarea promisiunii de remitere a unor foloase necuvenite vor conduce la consumarea infractiunii, nefiind relevant sub aspectul intrunirii elementelor de tipicitate daca acestea au si fost primite efectiv. Per a contrario, retinerea consumarii infractiunii in modalitatea alternativa a primirii exclude existenta unei pretinderi / acceptari a promisiunii anterioare, intrucat in cazul acestora fapta deja ar fi fost in forma consumata. Primirea presupune asadar o pretindere sau o acceptare a promisiunii cel mult concomitenta cu actul material al primirii, anterioritatea acestora conducand la retinerea consumarii faptei in aceste modalitati, cu efecte concrete din perspectiva datei savarsirii infractiunii.

Dupa cum s-a aratat in doctrina, in cazul comiterii infractiunii in modalitatea pretinderii, aceasta presupune o cerere, o solicitare explicita din partea subiectului activ, elementul material nefiind realizat in cazul unor exprimari neclare, echivoce, ambigue. In schimb, in cazul comiterii infractiunii in modalitatea alternativa a primirii, fara a fi precedata de o pretindere, pentru consumarea infractiunii este necesar ca pe langa faptul luarii in posesie, direct sau prin intermediul unei alte persoane, aceasta primire sa fie facuta de catre autor in legatura cu exercitarea atributiilor sale de serviciu. Concret, este necesar ca autorul sa primeasca foloasele necuvenite, avand reprezentarea ca acestea reprezinta un echivalent, o contraprestatie pentru modul in care intelege sa isi exercite atributiile de serviciu.

Or, in cauza de fata Inalta Curte constata o ambiguitate in ceea ce priveste descrierea acuzatiei prin actul de sesizare a instatei, astfel cum a fost precizat in urma parcurgerii procedurii de camera preliminara. Astfel, intelegerea frauduloasa care a stat la baza acuzatiei de comitere a infractiunii de trafic de influenta a vizat obtinerea unor sume de bani disimulat sub forma unor dividende in schimbul promisiunii de a-l determina pe ministrul sanatatii sa isi indeplineasca anumite atributii de serviciu. In mod firesc, remiterea succesiva a acestor sume de bani ar intra in continutul infractiunii de trafic de influenta, fara a afecta momentul consumarii acestei infractiuni, moment marcat de acceptarea promisiunii anterioare. Dobandirea calitatii de ministru al sanatatii de catre inculpat nu modifica in sine continutul intelegerii pe care acesta a avut-o cu martorii denuntatori, primirea banilor fiind tot un efect al intelegerii referitoare la traficarea influentei. Cu alte cuvinte banii primiti in urma intelegerii initiale sunt rezultatul influentei traficate indiferent de intervalul de timp scurs de la traficare, iar nu a modului in care autorul isi exercita atributiile proprii de serviciu, atat timp cat nu se face dovada existentei unei (noi) intelegeri circumscrise acestora din urma.

Cu toate acestea, acuzarea a sustinut ca primirea sumelor de bani in anul 2015, dupa dobandirea calitatii de ministru al sanatatii, determina configurarea continutului constitutiv al infractiunii de luare de mita, chiar daca era efectul intelegerii intervenite initial. Or, in raport cu continutul legal al infractiunii de luare de mita, Inalta Curte retine ca in mod natural, dupa dobandirea calitatii de ministru al sanatatii, intre inculpat si martorii denuntatori ar fi trebuit sa intervina o noua intelegere sau chiar o prelungire a intelegerii avute anterior, insa cu reconfigurarea elementului esential privind exercitarea in persoana proprie a atributiilor specifice functiei de ministru, chestiune care nu poate fi prezumata, ci trebuie sa rezulte din probele administrate. A accepta teza contrara echivaleaza cu presupunerea faptului ca toate activitatile desfasurate in continuare de catre martorii denuntatori prin firmele pe care le controlau in fapt erau, in absenta unei declaratii explicite a inculpatului in sensul ca nu mai dorea sa fie implicat in activitatea infractionala, legate in mod automat de coruperea inculpatului, indiferent de durata lor in timp.

In consecinta, in raport cu modalitatea in care a fost formulata acuzatia, Inalta Curte urmeaza sa examineze intrunirea elementelor de tipicitate ale infractiunii atat din perspectiva existentei unei continuari tacite a acceptarii promisiunii (intelegerea sau legatura subiectiva dintre inculpat si martorii denuntatori) cat si din cea a primirii (act material pe care inculpatul l-ar fi comis avand reprezentarea faptului ca banii sunt dati in legatura cu exercitarea atributiilor sale de serviciu).

In cauza de fata, Inalta Curte retine ca singurul mijloc de proba care sustine teza acuzarii in sensul ca intre inculpatul Banicioiu Nicolae si martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela a continuat sa existe o intelegere in sensul ca in schimbul exercitarii atributiilor de serviciu referitoare la numirea / revocarea din functie a managerilor unor spitale publice de catre inculpat, in calitatea sa de ministru al sanatatii, acesta urma sa primeasca foloase necuvenite sub forma unor dividende o constituie declaratia lui Cocos Dorin, declaratie care la randul sau se bazeaza pe o perceptie subiectiva a martorului. Din declaratia martorului Cocos Dorin a rezultat ca ulterior numirii inculpatului Banicioiu Nicolae in functia de ministru al sanatatii (26.02.2014), intre acestia nu a mai existat vreo intalnire, iar martorul a afirmat ca: ‘din moment ce batusem palma si deal-ul era deja facut inca din perioada in care era ministru al tineretului si sporturilor nu a fost nevoie sa mai reinnoiesc propunerea facuta lui Banicioiu Nicolae in momentul in care a devenit ministrul sanatatii’. La randul sau, nici martora Irimescu Mihaela nu a mentionat existenta unei discutii distincte cu inculpatul Banicioiu Nicolae in care sa fie reiterate conditiile intelegerii pe care acestia o initiasera in luna decembrie 2012.

Astfel, sustinerea martorului Cocos Dorin ca ‘din moment ce batusem palma si deal-ul era deja facut inca din perioada in care era ministru al tineretului si sporturilor nu a fost nevoie sa mai reinnoiesc propunerea facuta lui Banicioiu Nicolae in momentul in care a devenit ministrul sanatatii’ constituie o perceptie subiectiva asupra realitatii, o presupunere a sa ca inculpatul va continua sa ii sprijine activitatile, neexistand niciun element de proba din care sa rezulte existenta unui consens intre acestia, fie si tacit.

Din nicio declaratie a martorului nu rezulta existenta vreunei discutii cu inculpatul Banicioiu Nicolae in cadrul careia acesta din urma sa fi acceptat sa primeasca, direct sau prin persoane interpuse, sume de bani necuvenite in legatura cu modul in care urma sa isi exercite atributiile ce ii reveneau in calitate de ministru al sanatatii. Mai mult, partial in perioada supusa examinarii, martorul Cocos Dorin s-a aflat in stare de retinere / arest preventiv (27.10.2014 – 23.02.2015 in dosarul penal nr. 187/P/2013 al DNA si 29.01.2015 – 21.04.2015 in dosarul penal nr. 659/P/2014 al DNA) si ulterior, in arest la domiciliu (23.02.2015 – 15.06.2015 in dosarul penal nr. 187/P/2013 al DNA si 21.04.2015 – 18.06.2015 in dosarul nr. 828/1/2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala), astfel incat apare ca fiind improbabila existenta vreunui contact de orice fel cu inculpatul Banicioiu Nicolae.

De asemenea, nici martora Irimescu Mihaela, persoana care a tinut legatura cu inculpatul si care a formulat propunerea initiala ce a stat la baza infractiunii de trafic de influenta, nu a confirmat existenta vreunei discutii in cadrul careia inculpatul Banicioiu Nicolae sa fi acceptat sa primeasca sume de bani necuvenite in schimbul modalitatii de exercitare a atributiilor de serviciu. Mai mult, martora a aratat ca ulterior momentului retinerii lui Cocos Dorin (27.10.2014), a intervenit o stare tensionata in care inculpatul nu a mai vrut sa aiba vreo implicare in activitatile ilicite expuse anterior, martora afirmand de altfel ca inculpatul nu ar mai fi primit bani de la ea ‘nici daca ar fi fost vorba de milioane de euro’.

De asemenea, nici martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara nu au relatat existenta vreunei intalniri cu inculpatul Banicioiu Nicolae sau remiterea vreunei sume de bani catre acesta in perioada cuprinsa intre 26.02.2014 – 07.04.2015.

Inalta Curte constata ca succesiunea evenimentelor a fost marcata de urmatoarele momente: 26.02.2014 – numirea inculpatului in functia de ministru si 07.10.2014 retinerea martorului Cocos Dorin. In acest interval de timp, nu au existat contacte sau discutii intre inculpat si martorul denuntator din care sa rezulte existenta vreunei intelegeri referitoare la exercitarea atributiilor de serviciu. Ulterior retinerii martorului Cocos Dorin, de asemenea nu au mai existat niciun fel de contacte sau discutii cu inculpatul Banicioiu Nicolae. In aceleasi intervale de timp, nu au fost identificate intalniri sau discutii relevante sub aspectul faptelor care formeaza obiectul acuzatiei intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si inculpatul Banicioiu Nicolae sau sotia acestuia, Banicioiu Mihaela, ori cu martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara.

O alta imprejurare de fapt care genereaza indoiala cu privire la faptul ca inculpatul Bancioiu Nicolae a mai avut, dupa data retinerii martorului Cocos Dorin, o implicare in ceea ce priveste societatile comerciale controlate de acesta si de Irimescu Mihaela o constituie decizia de retragere a inculpatei Furtuna Catalina Alexandra din S.C. Hemos Med. La inceputul anului 2015, in urma intrunirii unei AGA din 22.12.2014, inculpata Furtuna Catalina Alexandra a cedat partile sociale din Hemos Med SRL, ramanand asociat doar in SC Disan Ortomed SRL. Potrivit declaratiilor martorilor Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, aceasta cedare a partilor sociale a intervenit intrucat inculpata Furtuna Catalina Alexandra nu voia ca imaginea sa sa fie asociata cu cea a unei societati comerciale a carei activitate era investigata in presa.

Referitor la acest aspect, Inalta Curte constata o ambiguitate in continuum-ul rationamentului expus in actul de sesizare, unde s-a aratat ca declansarea unor proceduri judiciare si de executare silita de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra pentru a obtine dividendele pe care Cocos Dorin a refuzat sa le mai plateasca a constituit, dincolo de interesul pecuniar, o modalitate de a crea o aparenta de legalitate a primirii acestor sume de bani. Or, consecvent acestui rationament, si mentinerea inculpatei a calitatii de asociat in Hemos Med, mai ales in contextul in care fusesera declansate investigatii de presa si cercetari de catre organele de urmarire penala, ar fi constituit o modalitate de a genera o aparenta de legalitate a drepturilor pe care le invoca inculpata cu privire la sumele ce i se cuveneau.

Contrar celor expuse prin rechizitoriu, Inalta Curte apreciaza ca iesirea inculpatei din S.C. Hemos Med S.R.L. reflecta atat faptul ca incupatul Banicioiu Nicolae nu mai era implicat sau asociat in vreun fel cu activitatea societatilor controlate de Cocos Dorin si Irimescu Mihaela (posibil din teama de a fi expus in contextul retinerii primului si faptului ca ‘se faceau arestari’), dar si faptul ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra incetase sa mai actioneze ca un interpus al inculpatului si cauta sa isi satisfaca interesele pecuniare prin propriile mijloace, proftand de asocierea imaginii sale cu cea a inculpatului.

Asadar, Inalta Curte retine ca singura proba directa pe care se intemeiaza acuzatia referitoare la continuarea intelegerii dintre martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela, pe de o parte, si inculpatul Banicioiu Nicolae, pe de alta parte, o constituie declaratia primului dintre martorii mentionati, care a sustinut ca ‘deal-ul era facut’ si ca nu era necesara o reinnoire a propunerii.

In acest context, Inalta Curte retine ca fiind lipsita de fundament sustinerea cuprinsa in actul de sesizare, in sensul ca intelegerea care a stat la baza comiterii traficului de influenta a continuat in mod tacit si ca simpla dobandire a calitatii de ministru al sanatatii de catre inculpatul Banicioiu Nicolae a determinat inceperea comiterii infractiunii de luare de mita, in conditiile in care nu au fost administrate probe din care sa rezulte existenta unui consens intre inculpat si martorii denuntatori referitor la continuarea primirii vreunei sume de bani.

In continuare, Inalta Curte urmeaza a examina in ce masura celelalte probe administrate in cauza si succesiunea evenimentelor confirma existenta unei intelegeri si primirea sumelor de bani de catre inculpat in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu, corespunzator modalitatii alternative a elementului material in forma primirii de foloase necuvenite.

Prealabil examinarii probelor administrate si expunerii situatiei de fapt, Inalta Curte constata ca este necesara o expunere succinta a unor imprejurari legate de martorii-denuntatori in cauza si o analiza a valorii probante a declaratiilor date de acestia, precum si in ceea ce o priveste pe inculpata Furtuna Catalina Alexandra.

Astfel, Inalta Curte retine ca potrivit art.103 alin.(3) C.pr.pen. ‘Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati’. (…)

In cauza de fata, Inalta Curte retine ca la data de 07.04.2015, martorele Irimescu Mihaela, Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara au formulat denunturi privind comiterea mai multor fapte prevazute de legea penala, printre care si cele care formeaza obiectul prezentei cauze, fiind constituit dosarul penal nr. 271/P/2015, in conditiile in care D.N.A. efectua deja cercetari pentru fapte conexe in dosarul penal nr. 354/P/2013.

La aceeasi data, s-a dispus inceperea urmaririi penale in rem si au fost dispuse masuri procesuale de atribuire a calitatii de colaboratori a martorilor mentionati, iar ulterior, la datele de 05.05.2015 si 21.05.2015, au fost inregistrate doua denunturi formulate de martorul Cocos Dorin referitoare la comiterea unor fapte similare.

In aceeasi zi, prin ordonantele din data de 07.04.2015 emise in dosar nr. 271/P/2015, au fost autorizate in calitate de colaboratori in cauza martorele Frunzareanu Florina Irina, Militaru Lacramioara Claudia si Irimescu Camelia Mihaela, masuri prelungite succesiv ulterior.

Asadar, incepand cu data de 07.04.2015, activitatile care formeaza obiectul prezentei cauze s-au desfasurat sub monitorizarea organelor de urmarire penala, inclusiv din perspectiva dispunerii unor masuri speciale de supraveghere si cercetare, a caror legalitate a fost examinata in faza de camera preliminara.

Referitor la credibilitatea martorelor mentionate, la motivele pentru care acestea au initiat demersurile de sesizare a organelor de urmarire penala, Inalta Curte retine ca din declaratia martorei Frunzareanu Irina a rezultat ca in contextul in care, inca din anul 2013, au fost primite solicitari de informatii de la D.N.A., in anul 2015, martora Irimescu Mihaela i-a spus ca ‘singura sansa sa ne salvam este sa facem denunturi, acesta fiind contextul in care s-a dispus participarea mea in calitate de colaborator’. De asemenea, din continutul discutiilor purtate de inculpata Furtuna Catalina Alexandra cu martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara a rezultat in mod explicit ca Irimescu Mihaela s-a speriat, in contextul in care incepusera cercetarile si ca aceasta incerca sa se izoleze total de persoanele despre care se presupune ca erau implicate in activitatile ilicite derulate.

In acelasi context, referitor la sustinerile inculpatei Furtuna Catalina Alexandra formulate prin concluziile scrise, Inalta Curte retine ca referirile la alte societati comerciale care ar fi fost controlate de aceasta si care ar fi fost omise din cuprinsul denuntului nu prezinta relevanta pentru solutionarea prezentei cauze, in conditiile in care nu au fost formulate acuzatii in acest sens, iar credibilitatea martorei Irimescu Mihaela urmeaza a fi apreciata prin raportare la intregul ansamblu probator administrat in cauza.

De asemenea, Inalta Curte constata ca in raport cu modalitatea in care a actionat inculpata Furtuna Catalina Alexandra, gradul de cunoastere a acesteia a detaliilor activitatilor ilicite desfasurate prin firmele controlate de Cocos Dorin (nu doar cele care formeaza obiectul prezentei cauze), natura relatiei avute de aceasta cu martora Irimescu Mihaela, reflectata atat de propriile sale sustineri in sensul ca in realitate a fost interpusa acesteia, cat si de aprecierile facute de martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara privind aceleasi aspecte, coroborate cu elementele de proba din care a rezultat ca inculpata le-a indus in eroare pe martore in ceea ce priveste deplasarea in Franta pentru a se intalni cu inculpatul, genereaza un dubiu consistent cu privire la veridicitatea afirmatiilor sale cuprinse in inregistrarile aflate la dosarul cauzei ca actiona in numele lui Banicioiu Nicolae si ca acesta era la curent cu actiunile intreprinse.

Avand in vedere ca in cauza au fost respectate exigentele circumscrise dreptului la aparare, in componenta referitoare la asigurarea posibilitatii inculpatilor si aparatorilor acestora de a interoga in mod direct martorii, Inalta Curte nu identifica motive pentru a inlatura sustinerile acestora ca fiind lipsite de veridicitate, insa urmeaza a se proceda la o verificare amanuntita in ce masura sustinerile lor sunt confirmate de celelalte mijloace de proba, inclusiv din perspectiva afirmatiilor facute de martorii-colaboratori in cadrul discutiilor cu privire la care cunoasteau ca fusesera dispuse masuri de supraveghere tehnica. De asemenea, Inalta Curte urmeaza sa aiba in vedere in ce masura afirmatiile martorilor-colaboratori constituie simple aprecieri sau presupuneri ale acestora sau sunt confirmate de probe obiective, independente de implicarea acestora in obtinerea lor.

Prima componenta a infractiunii de luare de mita (primirea din data de 17.04.2015)

Potrivit inscrisurilor aflate la dosar, dividendele aferente anului 2014 de la S.C Hemos Med SRL si Disan Ortomed SRL s-au incasat de inculpata Furtuna Catalina Alexandra din conturile celor doua firme deschise la BRD in conturile personale ale acesteia deschise la Banca Transilvania, dupa cum urmeaza:

– la data de 17.04.2015 din contul SC Hemos Med SRL deschis la BRD, in contul IBAN RO94BTRLRONCRT00G5448303 deschis la Banca Transilvania a sumei de 679.339,42 lei reprezentand ‘dividende 2014’ –vol. 11, fila 134-verso, vol 24, fila 123.

– la data de 17.04.2015 din contul SC Disan Ortomed SRL deschis la BRD, in contul IBAN RO24BTRLRONCRT00G5448302 deschis la Banca Transilvania a sumei de 1.126.602,93 lei reprezentand ‘dividende 2014’-vol. 11, file 142-verso, vol 24, fila 123.

Cuantumul brut al dividendelor in suma neta de 679.339,42 lei (Hemos Med SRL) si 1.126.602,93 lei (Disan Ortomed SRL) virate inculpatei Furtuna Catalina Alexandra au fost stabilite prin Hotararea asociatului unic din data de 31.03.2015 a SC Hemos Med SRL, in care se mentioneaza: ‘Repartizarea profitului obtinut in anul 2014 in suma de 2426454,87 RON in proportie egala cu partile sociale detinute in anul 2014, astfel: Furtuna Catalina-33.33%, respectiv 808.737,41 lei si Cristu Spiridon-Mihai-66.67%, respective 1.617.717,46 lei’ (vol. 3, fila 26) si a Procesului verbal al AGA din data de 31.03.2015 a SC Disan Ortomed SRL in care se mentioneaza: ‘Se repartizeaza pentru plata dividendelor suma de 4.021.571,09 RON in proportie egala cu partile sociale detinute in anul 2014 catre Calarasu Tatiana-Manuela-66,65%, respectiv 2.680.377.13 lei si Furtuna Catalina-33,35%, respectiv 1.341.193,96 lei’ (vol. 3, file 22-23).

Se constata asadar ca ambele sume au fost platite la data de 17.04.2015, cand inculpata Furtuna Catalina Alexandra nu mai avea calitatea de asociat in cadrul S.C. Hemos Med S.R.L. si totodata, ca niciun element de proba nu a demonstrat vreo legatura sau implicare a inculpatului Banicioiu Nicolae in aceste operatiuni.

Atat stabilirea cuantumului dividendelor, cat si plata efectiva a acestora a fost facuta in contextul amintit anterior, in care, ulterior retinerii martorului Cocos Dorin, intre inculpatul Banicioiu Nicoale si martora Irimescu Mihaela nu au mai existat dicutii sau intalniri si in care martorii audiati au relatat ca exista o stare de teama generata de posibilitatea ca martorul Cocos Dorin sa fi formulat denunturi.

Or, apare neverosimila imprejurarea ca inculpatul Banicioiu Nicolae, care era la curent cu aceste evenimente, sa fi continuat sa isi asume riscul inerent al implicarii sale in primirea unor sume de bani de la societatile comerciale controlate in fapt de catre Cocos Dorin si cu privire la care deja se cunostea ca fusesera declansate activitati de cercetare de catre organele de urmarire penala, tinand cont ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra incercase sa inventeze o explicatie plauzibila pentru dobandirea calitatii de asociat si in mod cert l-ar fi informat si pe inculpat asupra acestor aspecte. De asemenea, din probele administrate in cauza nu au rezultat elemente de fapt care sa conduca la concluzia ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra i-a remis sau pus la dispozitie inculpatului Banicioiu Nicolae sumele de bani primite cu titlu de dividende, ci, dimpotriva, ca aceasta le-a folosit in interes personal – fapt care genereaza un dubiu cu privire la imprejurarea ca primirea dividendelor s-a facut in numele si pe seama inculpatului.

Referitor la imprejurarea ca dividendele nu au mai fost platite in numerar, martora Irimescu Mihaela a aratat ca a inteles de la Frunzareanu Irina si de la Militaru Lacramioara ca, dupa inceperea urmaririi penale in cauza si desemnarea in calitate de colaboratori a martorilor, ‘s-a agreat cu DNA ideea ca sumele de bani care trebuiau sa ajunga la Banicioiu Nicolae sa nu mai fie remise cash acestuia, ci virate in contul bancar al lui Furtuna Catalina, intrucat in acea perioada eu nu am mai remis sume de bani niciunui functionar public cam de pe la sfarsitul anului 2013’. Aceasta chestiune este discutata intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorii Militaru Lacramioara si Frunzareanu Florina Irina, prima indicand numerele conturilor bancare in care trebuiau virate dividendele aferente anului 2014 cu ocazia intalnirii inregistrate in mediul ambiental a celor 3 persoane in data de 16.04.2015, deci cu o zi anterior creditarii contului inculpatei in 17.04.2015 (vol. 6, file 80-87). (…)

Din continutul documentelor puse la dispozitie de Banca Transilvania prin adresa nr. 1351291/28.11.2019 (vol. 24, file 121-215), rezulta ca intr-adevar conturile bancare cu IBAN RO94BTRLRONCRT00G5448303 – in care s-au virat dividendele in cuantum de 679.339,42 lei din SC HEMOS MED SRL – si IBAN RO24BTRLRONCRT00G5448302 – in care s-au virat dividendele in cuantum de 1.126.602,93 lei din SC DISAN ORTOMED SRL – s-au deschis in data de 16.04.2015, deci chiar in ziua intalnirii din 16.04.2015 (vol. 24, fila 181).

Cu toate acestea, Inalta Curte constata ca din probele administrate in cauza nu a rezultat dincolo de orice indoiala ca sumele de bani incasate de inculpata Furtuna Catalina Alexandra au fost transferate sau predate in vreo forma catre inculpatul Banicioiu Nicolae, ci, dimpotriva, tranzactiile financiare efectuate in nume propriu de inculpata Furtuna Catalina Alexandra ulterior datei de 17.04.2015 se circumscriu aproximativ sumei incasate cu title de dividende (d.u.p. vol. 11, f. 134-198).

Concret, din extrasele celor doua conturi bancare ale inculpatei Furtuna Catalina-Alexandra creditate cu dividende rezulta ca dupa ce suma de 1.126.000,00 lei (din totalul de 1.126.602,93 primiti de la Disan Ortomed SRL) este transferata in contul sau cu IBAN RO10BTRL04101201G5448301, respectiv dupa ce suma de 600.000 lei este schimbata in dolari americani si transferata in contul cu IBAN RO49BTRLUSDCRT00G5448302 (din totalul de 679.339,42 lei primiti de la Hemos Med SRL), se fac transferuri succesive in care este implicat preponderent contul cu IBAN RO10BTRL04101201G5448301, in speta acel cont in lei al inculpatei deschis in anul 2013 si atasat caruia s-a emis un nou card in 22.04.2015, la sase zile dupa intalnirea inculpatei cu cele doua martore.

Conform mentiunilor din fisierul ‘carduri_FURTUNA CATALINA ALEXANDRA.xls’ aflat pe suportul optic pus la dispozitie de Banca Transilvania prin adresa 1351291/28.11.2019 (vol. 24, file 121-215 si 123), inculpata avea deja un card valabil atasat acelui cont cu IBAN RO10BTRL04101201G5448301 emis in 12.03.2013, cu valabilitate 31.03.2016. Acest fapt nu demostreaza insa, in lipsa altor elemente de proba verosimile, ca sumele de bani au fost fie virate, fie folosite efectiv de catre inculpatul Banicioiu Nicolae ori de sotia acestuia, iar explicatiile oferite de inculpata Furtuna Catalina Alexandra referitoare la cheltuielile pe care le efectua sunt plauzibile.

De altfel, din contul cu IBAN RO49BTRLUSDCRT00G5448302, cont in dolari, in care s-a virat suma rezultata din schimbul valutar al sumei de 600.000 lei, in data de 08.07.2015 se realizeaza un transfer in suma de 60.000 USD in contul bancar al martorului Burci Cristian Ionel deschis la Credit Suisse (Monaco) cu IBAN MC5814048000011066520000490, cu justificarea ‘Imprumut – rambursabil in 18 rate lunare’. (vol 11 file 136-137 si vol 232, fila 48).

Martorul Burci Cristian-Ionel a declarat ca: ‘Am primit in data de 08.07.2015 in contul MC5814048000011066520000490 deschis la Credit Suisse (Monaco) suma de 60.000 USD de la FURTUNA CATALINA ALEXANDRA cu titlu de ‘imprumut – rambursabil in 18 rate lunare’. In fapt, acea suma de bani era parte a unei tranzactii in baza careia FURTUNA CATALINA ALEXANDRA trebuia sa devina actionar in BLEND SYSTEMS INC. Nu-mi amintesc daca suma s-a transferat ulterior din contul de la MONACO in contul de la NEW YORK’.

De asemenea, din conturile inculpatei cu IBAN RO24BTRLRONCRT00G5448302 si RO94BTRLRONCRT00G5448303, creditate cu dividende, s-a mai identificat si o operatiune prin care inculpata imprumuta pe numita Cristea Nicoleta-Trisi cu suma totala de 171.000 lei, fara a fi stabilita vreo conexiune cu inculpatul Banicioiu Nicolae.

Asadar, din probele administrate in cauza a rezultat cu certitudine ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra a primit in conturile sale bancare sumele ce reprezentau dividende aferente anului 2015, insa din ansamblul probator nu a rezultat ca aceasta primire s-a facut de catre inculpatul Banicioiu Nicolae prin intermediul inculpatei, ca primirea s-a facut in legatura cu modul de exercitare a atributiilor de serviciu ce ii reveneau inculpatului in calitatea sa de ministru al sanatatii si nici ca vreo suma de bani din cele mentionate ar fi ajuns, direct sau indirect, in posesia inculpatului sau ar fi fost folosita de acesta in vreun mod.

O alta imprejurare de fapt relevanta sub aspectul concluziei ca inculpatul Banicioiu Nicolae nu a mai dorit sa fie implicat in vreun fel in activitatile derulate de societatile comerciale controlate de martorul Cocos Dorin si in care, initial, inculpata Furtuna Catalina Alexandra a avut calitatea de interpus al inculpatului o constituie intalnirea avua de acesta cu Irimescu Mihaela la data de 27.04.2015.

Astfel, ulterior incasarii de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra a dividendelor aferente anului 2014, la data de 27.04.2015 a avut loc o intalnire intre martora Irimescu Camelia Mihaela si inculpatul Banicioiu Nicolae, la locuinta acesteia. Potrivit datelor prezentate, inculpatul Banicioiu Nicolae a fost insotit de catre martorul Iancu Daniel, iar martora Irimescu Mihaela se afla in locuinta impreuna cu Frunzareanu Irina, insa atat Iancu Daniel, cat si Frunzareanu Irina nu au asistat la discutiile purtate intre martora denuntatoare si inculpat.

Inalta Curte retine ca discutia purtata intre inculpatul Bancioiu Nicolae si Irimescu Mihaela vizeaza contextul unor investigatii ale D.N.A. asupra unor firme care desfasurau relatii comerciale cu diverse unitati sanitare, despre ultimele stiri si situatia unor persoane implicate in dosare aflate pe rolul instantelor. Mai mult, referirile la inculpata Furtuna Catalina Alexandra conduc aparent la concluzia ca aceasta intentiona sa desfasoare impreuna cu Irimescu Mihaela o afacere similara pe teritoriul Germaniei, fara ca inculpatul Banicioiu Nicolae sa fie implicat in vreun fel. De asemenea, nu prezinta nicio relevanta pentru prezenta cauza faptul ca inculpatului i-au fost predate articole vestimentare de genul unor pantaloni scurti, aspecte asupra carora s-a insistat in analiza probatoriului, fara insa a fi formulate acuzatii concrete.

In fapt, singurul element relevant in ceea ce priveste intalnirea mentionata este imprejurarea ca martora Irimescu Mihaela, ca urmare a activitatii convenite cu organele de urmarire penala, a incercat sa ii inmaneze inculpatului Banicioiu Nicolae suma de 35.000 de euro, suma individualizata anterior in plansa fotografica nr. 334/II-1/2015 intocmita de DNA-Serviciul Tehnic in data de 24.04.2015. La momentul incercarii de remitere a sumei de bani, reactia inculpatului Banicoiu Nicolae a fost una de respingere categorica. (…)

Referitor la aceasta imprejurare, Inalta Curte retine ca atat sustinerile martorei Irimescu Mihaela in sensul ca refuzul inculpatului de a primi suma de bani intrucat ii era teama in contextul in care fusese arestat martorul Cocos Dorin (martora a aratat ca ‘Exista posibilitatea ca BANICIOIU NICOLAE sa nu fi acceptat acea suma de bani intrucat DORIN COCOS fusese arestat cu cateva luni inainte si avusese deci un contact cu organele de urmarire penala din cadrul DNA, iar BANICIOIU NICOLAE era destul de crispat in acest context la intalnire. Cred ca si daca ar fi avut de luat milioane de euro la acea intalnire tot nu le-ar fi primit. Exista posibilitatea ca BANICIOIU NICOLAE sa nu fi primit acea suma de 35.000 de dolari de la mine si pentru ca dividendele se distribuisera integral catre FURTUNA CATALINA cu cateva zile inainte si nu mai avea nimic de primit’), cat si aprecierile organului de urmarire penala in sensul ca martora se refera la ‘altii’, adica alta suma de bani decat cea incasata cu titlu de dividende aferente anului 2014 constituie simple speculatii, presupuneri care nu sunt bazate pe niciun mijloc de proba administrat in cauza. Similar, afirmatiile martorei Frunzareanu Irina, care a aratat ca ‘La acea intalnire suma de 35.000 de dolari a fost introdusa intr-o cutie de prajituri, dar stiu ca BANICIOIU NICOLAE nu a vrut sa primeasca banii, intrucat acel moment era in perioada in care COCOS DORIN iesise din arest preventiv si se faceau multe arestari’, constituie o simpla presupunere a martorei, care nu se fundamenteaza pe niciun alt mijloc de proba.

Totodata, Inalta Curte retine, contrar aspectelor expuse in rechizitoriu, ca discutiile purtate la intalnirile dintre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara din datele de 30.04.2015 si 31.05.2016 nu au reflectat elemente de fapt relevante sub aspectul acuzatiilor aduse inculpatului Banicioiu Nicolae, in realitate martorele discutand despre aspecte care le priveau pe acestea si planurile pe care le aveau de a face achizitii imobiliare pentru a evita aplicarea unor sechestre, fapt care denota pe de o parte ca inculpata se afla in posesia banilor incasati cu titlu de dividende si ca nu ii transmisese inculpatului Banicioiu Nicolae, iar, pe de alta parte, relatia apropiata pe care inculpata o avea cu martorele mentionate.

In acelasi context, in perioada ulterioara intalnirii dintre Irimescu Mihaela si inculpatul Banicioiu Nicolae, din probele administrate in cauza a rezultat ca desi acestia nu s-au mai intilnit personal, au continuat sa comunice prin intermediul altor persoane, respectiv prin mesaje scrise pe biletele, transmise prin intermediul martorului Iancu Daniel, persoana de incredere a inculpatului Bancicoiu Nicolae. Astfel, din continutul discutiei purtate intre martorul Iancu Daniel si Frunzareanu Irina la data de 18.05.2015, a rezultat ca martorul i-a transmis ca este necesar sa fie rarite intalnirile, in timp ce martora Frunzareanu Irina i-a inmanat un bilet de hartie care continea mentiuni privind o licitatie ce urma sa fie organizata la spitalul Sf. Ioan din Bucuresti. (…)

Cu toate acestea, prin actul de acuzare nu au putut fi indicate elemente de fapt care sa confirme ca aceste presupuse comunicari aveau vreo legatura cu presupusa intelegere existenta intre inculpat si martorii Cocos Dorin ori Irimescu Mihaela referitor la modul de exercitare a atributiilor de serviciu in schimbul primirii unor sume de bani sau alte foloase necuvenite.

Niciuna dintre inregistrarile prezentate nu cuprinde vreun element de fapt care sa demonstreze ca inculpatul Banicioiu Nicolae, prin intermediul inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, a primit ulterior datei de 26.02.2014 sume de bani necuvenite de la societatile comerciale controlate in fapt de catre Cocos Dorin si Irimescu Mihaela in legatura cu modul in care isi exercita atributiile ce ii reveneau in calitate de ministru al sanatatii referitor la numirea sau revocarea din functie a managerilor de spitale.

Referirile inculpatei Furtuna Catalina Alexandra din cuprinsul inregistrarilor prezentate la prezentarea unor extrase de cont, la discutii purtate cu ‘el’ sau cu ‘ei’, la reactii sau discutii cu aceste persoane nu conduc la concluzia certa nici ca aceasta se referea la inculpatul Banicioiu Nicolae sau la sotia acestuia, ci doar la o banuiala, avand in vedere ca este posibil sa fi evitat nominalizarea inculpatului, dar nici la concluzia certa ca aceste afirmatii ale inculpatei erau reale, avand in vedere nu numai ca nu sunt confirmate de alte mijloace de proba, dar sunt si contrazise de elemente de fapt care demostreaza ca inculpata le inducea in eroare pe martore, asa cum se va arata ulterior.

De asemenea, Inalta Curte retine ca desi in cuprinsul actului de sesizare a instantei a fost alocat un spatiu amplu analizei unor convorbiri telefonice interceptate, referitoare la posibilele demersuri privind alocarea unor fonduri catre unele dintre spitalele aflate in subordinea Ministerului Sanatatii si posibila implicare a inculpatului Banicioiu Nicolae in acestea, in cauza nu au fost formulate acuzatii sub aspectul modului in care inculpatul si-a exercitat atributiile de serviciu.

Concret, au fost facute ample referiri la imprejurari referitoare la achizitia de catre 5 spitale publice de aparatura si mobilier a caror finantare nu se asigura din bugetul CNAS, ci prin Ministerul Sanatatii, precizandu-se ca la dosarul cauzei exista mai multe documente care atesta livrarea de astfel de bunuri de catre firmele martorilor Dorin Cocos si Mihaela Irimescu, in perioada in care ministru al sanatatii era inculpatul Banicioiu Nicolae. Referirile din cuprinsul rechizitoriului au vizat inclusiv analiza profitabilitatii firmelor controlate in fapt de catre inculpatul Dorin Cocos, insa pentru o perioada anterioara celei care formeaza obiectul cauzei (2008-2012) si nu au fost formulate acuzatii privind neregularitatea procedurilor de alocare a fondurilor banesti ori de organizare a procedurilor de achizitie publica.

Or, din perspectiva acuzatiei de comitere a infractiunii de luare de mita, in raport cu modul in care a fost formulata acuzatia, respectiv fara a fi indicate in concret si activitati conexe exercitarii atributiilor de serviciu de catre inculpat, ci doar prin simpla refererire la legatura cu atributiile care ii reveneau acestuia potrivit legii in functia de ministru al sanatatii in Guvernul Romaniei, Inalta Curte constata ca analiza acestora probe si aspectele de fapt la care se refera nu intra in obiectul judecatii si nu prezinta relevanta pentru solutionarea cauzei.

A doua componenta a infractiunii de luare de mita (anul 2016)

In cadrul acestei analize celei de a doua componente a infractiunii de luare de mita, referitoare la pretinderea dividendelor de la S.C. Green Med Expert S.R.L., se impun cateva precizari prealabile referitoare la aceasta societate comerciala.

SC GREEN MED EXPERT SRL s-a infiintat in data de 11.04.2013 si s-a radiat in data de 21.09.2016 (d.u.p. vol. 34, file 206-215) si aceasta firma fiind controlata in fapt de catre martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela, dupa cum a rezultat din declaratiile acestora si a fost implicata in activitati comerciale cu diferite spitale publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii.

Referitor la implicarea inculpatului Banicioiu Nicolae in S.C. Green Med Expert S.R.L., din declaratia martorei Irimescu Mihaela a rezultat ca:

‘Au fost situatii in care, pentru a beneficia de protectie politico-economica, am fost nevoiti sa acceptam ca, in cadrul anumitor societati, sa fie cooptati interpusi ai unor persoane politice sau cu pozitii ‘cheie’ in sistem – aceste persoane urmand sa primeasca, sub forma de dividende, bani din profitul societatii. In aceasta situatie s-au aflat urmatoarele societati: HEMOS MED S.R.L., DISAN ORTOMED S.R.L. si GREEN MED S.R.L’. si ca ‘GREEN MED S.R.L. este o firma care a avut ca asociat o persoana interpusa de catre GHEORGHE IANA (actualul director al C.A.S.M.B.) – ce purta numele de PANDELEA DOBROVICESCU ROXANA. (…) In acest moment, si aceasta firma a castigat protectia dlui. BANICIOIU prin interpunerea numitei ULRICH OLIMPIA – aceasta figurand ca asociat unic si urmand a distribui dividendele in proportii de 33% mie, 33% lui DORIN COCOS si 33% lui BANICIOIU’.

Martora Ulrich Olimpia nu a declarat ca ar fi fost interpusa inculpatului in societate, iar martora Militaru Lacramioara a aratat ca:

‘(…) desi nu detinea calitatea de asociat la GREEN MED SRL prin interpusa FURTUNA CATALINA, ci doar la DISAN ORTOMED SRL si SC HEMOS MED SRL, intelegerea avuta de IRIMESCU MIHAELA cu BANICIOIU NICOLAE era aceea de a i se remite acestuia din urma tot o treime din dividende, cu referire la partea care i s-ar fi cuvenit lui ULRICH OLIMPIA, iar din toate aceste calcule care trebuiau sa fie facute atat cu privire la GREEN MED SRL, cat si cu privire la aportul fiecaruia dintre cei trei asociati reali adica COCOS DORIN, IRMESCU MIHAELA si BANICIOIU NICOLAE a rezultat acea diferenta de 10.000 de dolari care a trebuit sa fie adusa de FURTUNA CATALINA. De altfel, acesta este si motivul pentru care ULRICH OLIMPIA apare mentionata in biletelul pe care FURTUNA CATALINA mi l-a prezentat mie si lui IRIMESCU MIHAELA la una din intalnirile din anul 2016, in care s-a discutat despre dividendele care i se cuveneau lui BANICIOIU NICOLAE. Astfel, BANICIOIU NICOLAE a primit bani inclusiv din GREEN MED SRL cu titlu de dividende. Acea suma distribuita cu titlu de dividende din GREEN MED SRL lui ULRICH OLIMPIA, i-a fost remisa cash lui BANICIOIU NICOLAE de IRMESCU MIHAELA. Initial toate calculele legat de cat ar trebui platit unei anumite persoane cu titlu de mita erau efectuate de IRIMESCU MIHAELA, dar pe parcurs si eu am inceput sa fac astfel de calculele si sa pregatesc sume de bani care trebuiau sa fie remise de IRIMESCU MIHAELA, FRUNZAREANU IRINA, ULRICH OLIMPIA, DORIN COCOS si IOVITA ADINA’.

Inalta Curte observa in ceea ce priveste declaratia acestei martore, ca aspectele referitoare la implicarea inculpatului Banicioiu Nicolae constituie simple presupuneri ale martorei sau imprejurari de care a aflat de la martora Irimescu Mihaela, fara ca martora sa fi luat la cunostinta in mod nemijlocit despre aceste fapte.

In continuarea evenimentelor, Inalta Curte reaminteste ca din probele administrate a rezultat ca la inceputul anului 2015, in urma intrunirii unei AGA din 22.12.2014, inculpata Furtuna Catalina Alexandra cedase partile sociale din Hemos Med SRL, ramanand asociat doar in SC Disan Ortomed SRL si ca potrivit declaratiile martorilor Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, aceasta cedare a partilor sociale a intervenit intrucat inculpata Furtuna Catalina Alexandra nu voia ca imaginea sa sa fie asociata cu ce a unei societati comerciale a carei activitate era investigata in presa.

Referitor la comiterea de catre inculpatul Banicioiu Nicolae a infractiunii de luare de mita in modalitatea alternativa a acceptarii promisiunii de a primi dividende de la S.C. Green Med Expert S.R.L., prin rechizitoriu s-a aratat ca ‘aceasta acceptare a promisiunii de a primi dividende din SC GREEN MED EXPERT SRL a intervenit intr-o zi din intervalul 22.12.2014 (data intrunirii Adunarii Generale a asociatilor SC HEMOS MED SRL prin care s-a hotarat cedarea de inculpata FURTUNA CATALINA ALEXANDRA a partilor sociale detinute la aceasta societate) – 07.04.2015 (data audierii martorei MIHAELA IRIMESCU), deci intr-o perioada in care inculpatul era ministru al sanatatii – subiect activ al infractiunii de luare de mita’.

Contrar sustinerilor din actul de sesizare a instantei, Inalta Curte constata ca nicio proba administrata in cauza nu a relevat comiterea actului material al acceptarii promisiunii de a primi dividende de la S.C. Green Med Expert S.R.L. de catre inculpatul Banicioiu Nicolae, acuzarea bazandu-se pe o prezumtie de fapt determinata de similitudinile existente cu modalitatea in care inculpata Furtuna Catalina Alexandra a devenit asociata in S.C. Hemos Med S.R.L. si S.C. Disan Ortomed S.R.L.

Pe de o parte, Inalta Curte observa ca prin declaratiile date in cauza, martora Ulrich Olimpia a sustinut ca persoana care i-a cerut sa devina asociat in societati comerciale care desfasurau activitati in relatia cu unitati sanitare si care ii coordona actiunile a fost martora Irimescu Mihaela, iar nu inculpatul Banicioiu Nicolae. Martora a sustinut ca initial, la cererea lui Irimescu Mihaela a devenit angajat in cadrul S.C. Hemos Med S.R.L., iar ulterior ‘in anul 2014, Irimescu Camelia Mihaela mi-a solicitat sa devin asociat unic la S.C. Green Med Expert S.R.L., motivand ca ea nu vrea sa fie la vedere’. De asemenea, martora a aratat ca ‘Nu il cunosc pe inculpatul Banicioiu Nicolae, iar pe inculpata Furtuna Catalina Alexandra am vazut-o de doua ori la sediul societatilor. (…) Irimescu Mihaela mi-a spus ca dividendele (S.C. Green Med Expert S.R.L.) urmau sa fie impartite intre mine, ea si Dorin Cocos, insa nu imi amintesc procentele. Cred ca eu aveam 10%’. In schimb, Inalta Curte retine ca martora Ulrich Olimpia a declarat ca in anul 2014 sau 2015, martora Irimescu Mihaela i-a spus ca dorea ca dividendele din Green Med Expert sa fie distribuite cate 30% catre Cocos Dorin, Irimescu Mihaela si Banicioiu Nicolae, iar 10% sa-i revina martorei.

Pe de alta parte, Inalta Curte constata ca din niciun mijloc de proba administrat in cauza nu a rezultat comiterea actului material al acceptarii de catre inculpatul Banicioiu Nicolae a unei eventuale promisiuni din partea martorei Irimescu Mihaela in sensul remiterii dividendelor provenite din S.C. Green Med Expert S.R.L., acuzatia din rechizitoriu constituind o prezumtie de fapt bazata exclusiv pe concluzia existentei unui interes financiar al inculpatului, rezultat din afirmatia martorei Irimescu Mihaela ca dorea ca 30% din dividende sa ii revina acestuia.

De altfel, prin rechizitoriu s-a aratat ca acceptarea promisiunii de catre inculpatul Banicioiu Nicolae rezulta din faptul ca in cadrul intalnirii din data de 06.06.2016, prin intermediul unui bilet prezentat de inculpata Furtuna Catalina Alexandra, ar fi pretins sumele ce constituiau dividende de la S.C. Green Med Expert S.R.L. Or, asa cum se va aratat ulterior, din probele administrate in cauza nu a rezultat cu certitudine ca instructiunile cuprinse in acel bilet prezentat de inculpata Furtuna Catalina proveneau intr-adevar de la inculpatul Banicioiu Nicolae, astfel incat nu poate fi dedusa din aceasta imprejurare existenta unei acceptari anterioare a promisiunii de remiterea a sumelor de bani.

Revenind la succesiunea evenimentelor, Inalta Curte retine ca in raport cu probele administrate in cauza a rezultat ca la inceputul anului 2016, din motive care nu au putut fi stabilite, intre inculpatul Banicioiu Nicolae si martorul Cocos Dorin a aparut o stare de tensiune, aparent generata de existenta unor certuri cu martora Irimescu Mihaela. Concret, la data de 17.02.2016, martorul Cocos Dorin s-a intalnit cu martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, carora le-a relatat ca s-a intalnit cu inculpatul Banicioiu Nicolae si ca acesta a manifestat nemultumiri la adresa martorei Irimescu Mihaela, iar ulterior, la data de 18.02.2016, in cadrul unei discutii la care a participat si martora Ulrich Olimpia, Cocos Dorin reitereaza existenta unor discutii tensionate cu inculpatul Banicioiu Nicolae referitoare la Irimescu Mihaela (‘COCOS DORIN: Da! Daca…lasa…lasand la o parte faptu` ca io cu Nicu aveam o relatie extraordinar de buna…Daca ma duceam la Victor si-i spuneam: ‘Ba ia spune-i lu` ala, ma, sa nu se mai intalneasca cu Mihaela!’ Pai daca ii zicea Victor asta lu` Nicu: ‘Ba, cu Mihaela Irimescu nu te mai intalnesti!’, cred ca nu se mai intalnea ala…nici poza nu…’). Din continutul discutiei inregistrate rezulta ca inculpatul Banicioiu Nicolae nu a mai interactionat cu martora Irimescu Mihaela din cauza unor tensiuni aparute intre acestia, chestiune care s-a extins si in ceea ce priveste relatia cu martorul Cocos Dorin. Pe de alta parte, martorul Cocos Dorin a declarat in mod explicit ca nu a avut nicio discutie cu inculpatul Banicioiu Nicolae referitoare la refuzul sau de a mai plati dividende catre acesta: ‘Mentionez ca nu a existat o situatie in care sa fi avut o relatie tensionata cu inculpatul Banicioiu Nicolae si sa nu vreau sa ii platesc acestuia vreo suma de bani cu titlu de dividende. Arat insa ca in luna octombrie sau noiembrie 2014, in perioada cand eram arestat, Militaru Lacramioara mi-a spus ca doamna procuror Moraru Iorga Mihaiela i-a spus sa nu imparta dividende la acea perioada, insa nu cunosc motivul pentru care ar fi dispus acest lucru’.

Ulterior, la data de 21.04.2016, in cadrul unei intalniri dintre inculpata Furtuna Catalina Alexandra cu martora Frunzareanu Irina, acestea discuta despre remiterea unei sume de 10.000 de dolari, precum si despre martora Irimescu Mihaela, discutiile reflectand existenta unei stari de tensiune in raporturile cu aceasta si faptul ca incupatul Banicioiu Nicolae a refuzat sa se mai intalneascu cu martora. Atat inculpata, cat si martora Frunzareanu Irina au facut referire la primele intalniri, cand inculpata a foost cooptata in calitate de asociat in Disan Ortomed si Hemos Med si isi manifestau temerile referitoare la datele care ar fi putut sa apara in contextul in care se efectuau cercetari cu privire la activitatile desfasurate de martora Irimescu Mihaela si alte persoane. Desi aparent inculpata Furtuna Catalina Alexandra face referire in continutul discutiilor la relatia pe care a avut-o cu inculpatul Banicioiu Nicolae, aceasta nu a pronuntat explicit numele inculpatului si nu a facut nicio referire la elemente care sa permita stabilirea cu certitudine ca se referea la acesta. Mai mult, continutul discutiilor dintre cele doua persoane reflecta o relatia de prietenie, cunoasterea unor detalii despre trecutul fiecareia dintre acestea si, mai ales, despre activitatile frauduloase desfasurate prin intermediul celor doua societati comerciale si coordonate de catre martora Irimescu Mihaela. In ceea ce priveste suma de bani la care apar referiri in continutul discutiei inregistrate, martora Frunzareanu Irina a declarat ulterior ca era vorba de 10.000 de dolari si ca aceasta suma reprezenta ‘contributia fiecaruia dintre asociati la spagile care se plateau functionarilor publici’ si ca, pentru a nu se plati dividendele diminuate cu aceste sume, dupa ce se acestea se plateau asociatilor, acestia restituiau suma corespunzatoare. Aceasta sustinere a fost confirmata si de catre martora Militaru Lacramioara care a aratat ca:

‘Dupa ce FURTUNA CATALINA incasa in conturile personale pe care tot ea mi le-a indicat sumele de bani cu titlu de dividende, au fost situatii in care FURTUNA CATALINA aducea bani la birou, pentru ca, efectuand calcule, se constata care este partea ei de contributie la spaga remisa functionarilor din spitalele care aveau contracte cu DISAN ORTOMED SRL si SC HEMOS MED SRL. Asa a fost si cazul sumei de 10.000 de dolari pe care aceasta a adus-o la birourile firmei in luna aprilie 2016’.

Ulterior intalnirii din data de 21.04.2016, martora Frunzareanu Florina Irina s-a prezentat la sediul Directiei Nationale Anticoruptie, intocmindu-se cu aceasta ocazie o plansa fotografica ce contine fotografii judiciare ale bancnotelor ce compun suma de 10.000 dolari remisa de inculpata Furtuna Catalina Alexandra catre martora Frunzareanu Florina Irina in data de 21.04.2016 (d.u.p. vol 8, file 34-37).

La data de 28.04.2016, a avut loc o noua intalnire intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, in care acestea au discutat despre o perchezitie domiciliara efectuata la o societate controlata de martorul Cristian Burci sau fiul Carlo Burci, societate unde inculpata Furtuna Catalina Alexandra ar fi fost angajata si despre disensiunile privind distribuirea dividendelor in anul 2015. Contrar sustinerilor din rechizitoriu, Inalta Curte observa ca, din continutul discutiilor purtate, inculpata Furtuna Catalina Alexandra pare a se comporta ca o persoana aflata in control, care cunoaste toate detaliile operatiunilor in care era implicata, iar nu ca un simplu intermediar pentru o alta persoana (un interpus), fiind elocventa afirmatia: ‘sunt oameni care, fiind de atata timp in diverse cercuri, sunt ca mine, te inveti’, dar si intentiile pe care acesta le manifesta in ceea ce priveste modul de folosire a sumelor de bani pe care le incasase.

Chiar daca din inregistrarea aflata la dosar rezulta ca inculpata a disimulat o parte din mesajele transmise / receptionate prin consemnarea lor pe foi de hartie al caror continut nu a putut fi stabilit, niciun element de proba nu sugereaza vreo legatura cu inculpatul Banicioiu Nicolae sau cu activitatile infractionale de care acesta este acuzat.

La data de 17.05.2016, pe fondul existentei tensiunilor la care s-a facut referire anterior, martorul Dorin Cocos le comunica martorelor Militaru Lacramioara si Frunzareanu Florina Irina atat faptul ca nu mai doreste sa-i fie distribuite inculpatei Furtuna Catalina Alexandra dividendele aferente anului 2015 si care trebuiau platite in acel an (2016), cat si faptul ca inculpata trebuie sa iasa din firma. Martorul Dorin Cocos cere celor doua martore sa-i aduca la cunostinta inculpatei acest lucru si faptul ca doreste sa se intalneasca cu ea, fara a face vreo referire, directa sau indirecta, la inculpatul Banicioiu Nicoale. Cocos Dorin se arata interesat de vanzarea actiunilor detinute in scocietatile comerciale (‘Trimite-i o propunere sa…sa-si vanda actiunile!’..’. Nu vrea? Nu vrea., Nu-i dam niciodata dividendele si cu asta basta! Si am terminat…’), iar in discutiile purtate cu martorele referitoare la motivul pentru care inculpata Furtuna Catalina Alexandra ar fi refuzat sa se intalneascu cu Cocos Dorin, acestea din urma afirma ca ‘pur si simplu n-a primit aprobare sa se vada cu noi…Nu stiu! Habar n-am! De un` sa stiu? Pan` la urma, pe mine ma intereseze sa semneze astea, nu?’ ‘Asta nu cred ca depinde de ea, neaparat! Nu cred ca ea e (…) pionu`’.

Inalta Curte, in raport cu continutul discutiei inregistrate, retine ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra avea in raporturile cu martorii statutul de persoana care detinea calitatea de asociat, detinea, din perspectiva martorilor, competeneta de a decide daca dorea sau nu sa vanda actiunile pe care le detinea, iar referirea la o posibila calitate de ‘pion’ apartine martorei desemnate la acea data in calitate de colaborator si constituie o presupunere a acesteia, astfel incat nu ii poate fi atribuita valenta probatorie.

Mai mult, avand in vedere ca martorul Cocos Dorin se prevala de o relatie buna cu inculpatul Banicioiu Nicolae si ca se prezuma ca inculpata Furtuna era un simplu interpus al acestuia in cele doua societati comerciale, propunerea si decizia referitoare la vanzarea partilor sociale ar fi trebuit sa fie purtata direct cu inculpatul. Or, martorul Cocos Dorin in niciuna dintre declaratiile date nu a sustinut ca ar fi discutat aceste aspecte cu inculpatul Banicioiu Nicolae – elemente de fapt care genereaza concluzia ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra incepuse in acea perioada sa se comporte ca detinatoarea pentru sine a calitatii de asociat si de persoana indreptatita la avantajele patrimoniale aferente. (…)

La data de 31.05.2016, a avut loc o noua intalnire intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele denuntatoare Militaru Lacramioara si Frunzareanu Florina Irina, in care martorele i-au transmis acesteia ca Cocos Dorin nu mai vrea sa ii plateasca dividendele. Din continutul discutiilor a rezultat opozitia inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, iar afirmatia acesteia ca trebuie sa primeasca dividendele, dar prin cont, iar nu predate direct de martorul Dorin Cocos lui ‘NICU’, cu referire la inculpatul Banicioiu Nicolae, releva ca, in realitate, inculpata nu actiona ca interpusa inculpatului, ci in nume propriu.

Tot in sprijinul concluziei ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra nu mai actiona in calitate de interpus al inculpatului Banicioiu Nicolae si ca in relatiile pe care le avea cu martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara aceasta denatura adevarul pentru a le crea convingerea ca actioneaza in numele inculpatului este si mentiunea din continutul discutiei purtate la data de 31.05.2016. Astfel, inculpata Furtuna Catalina Alexandra aduce la cunostinta martorelor denuntatoare Militaru Lacramioara si Frunzareanu Irina un fapt nereal, cu referire la faptul ca nu beneficiaza si ea din dividende: afirmand ‘Da! Deci, fii atent, eu, ca sa nu iau nimic din banii lu` …(neinteligibil)…, am platit casuta de valori din banii mei, ca mi-era rusine, cum p**a mea sa fac …(rade)…’, aspect contrazis de datele din extrasele bancare si din relatiile comunicate de Banca Transilvania, in sensul ca a detinut casute de valori exclusiv incepand cu un moment ulterior cooptarii ca asociat in firmele martorilor, iar nu si anterior, si ca aceasta a efectuat si cheltuieli proprii din acei bani incasati de la DISAN ORTOMED SRL si HEMOS MED SRL, neretragandu-i pe toti numerar sau nerealizand doar schimburi valutare si acordare imprumuturi catre martorul Burci Cristian si Cristea Nicoleta-Trisi.

La data de 01.06.2016, a avut loc o noua intalnire intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, ocazie cu care inculpata mentioneaza ca a discutat cu fratele sau cu privire la ‘amenintarile’ primite prin martore de la Dorin Cocos, iar acesta a sfatuit-o sa discute cu ‘NICU’ (cu referire la Banicioiu Nicolae), care la acel moment s-ar fi aflat in Franta, conform spuselor inculpatei. (…)

In realitate, potrivit inscrisurilor depuse la dosar, in perioada 02 – 05.06.2016, inculpatul Banicioiu Nicolae se afla in Sibiu, fiind cazat la Hotelul Hilton impreuna cu Banicioiu Mihaela, fara a fi administrat vreun mijloc de proba din care sa rezulte ca ar fi parasit teritoriul Romaniei. De asemenea, din datele rezultate in urma masurilor de supraveghere tehnica autorizate in cauza a rezultat ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra nu a parasit teritoriul Romaniei, si nici nu s-a deplasat la Sibiu pentru a se intalni in vreun fel cu inculpatul Banicioiu Nicolae – fapt care vine sa sublinieze ca aceasta le-a indus in eroare pe martore si ca nu a actionat in numele si pe seama inculpatului.

La data de 06.06.2016, a avut loc o noua intalnire intre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, in cadrul careia inculpata le-a prezentat martorelor un bilet care, potrivit sustinerilor sale, continea instructiunile date de inculpatul Banicioiu Nicolae cu privire la ceea ce urma sa fie facut ca urmare a refuzului martorului Cocos Dorin de a mai plati dividendele aferente anului 2015.

Cu titlu prealabil, Inalta Curte retine ca, asa cum s-a aratat anterior, refuzul martorului Cocos Dorin i-a fost transmis inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, iar nu inculpatului Banicioiu Nicolae, de catre martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara. Din continutul discutiilor inregistrate, refuzul martorului Cocos Dorin de mai plati dividendele aferente anului 2015 pare sa aiba legatura cu nemultumirile acestuia fata de inculpata Furtuna Catalina si cu faptul ca aceasta nu voia sa cedeze partile sociale pe care le detinea din societatile comerciale controlate de martor. De asemenea, din continutul discutiilor inregistrate a rezultat ca inculpata Furtuna Catalina Alexandra le-a indus in eroare pe martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, sustinand ca pleaca in Franta pentru a discuta cu inculpatul Banicioiu Nicolae, desi din probele administrate a rezultat ca acesta nu parasise teritoriul Romaniei, aflandu-se la Sibiu, aceeasi chestiune referitoare la parasirea tarii fiind valabila si in ceea ce o priveste pe inculpata. In aceste conditii, Inalta Curte constata existenta unui dubiu consistent cu privire la afirmatiile inculpatei Furtuna Catalina Alexandra in sensul ca aspectele consemnate in biletul prezentat martorelor in cadrul intalnirii din 06.06.2016 erau consemnate instructiuni provenite intr-adevar de la inculpatul Banicioiu Nicolae.

Astfel, in cadrul intalnirii dintre inculpata Furtuna Catalina Alexandra si martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, inculpata a prezentat un bilet, pe care a sustinut ca i l-a dictat inculpatul Banicioiu Nicolae, privind refuzul acestuia de a renunta la dividendele din SC Disan Ortomed SRL in care asociat era inculpata si in care arata calea de urmat, inclusiv privind distribuirea cotei sale din dividendele din Green Med Expert SRL ce se incasau de martora Urlich Olimpia.

Continutul biletului tehnoredactat prezentat de inculpata FURTUNA CATALINA ALEXANDRA in data de 06.06.2016 este urmatorul: ‘Va rog sa cititi si sa nu pronuntati niciun nume aici la birou pt ca fiind proprietatea lui DC orice e posibil.

Cu toate insistentele mele, nu a vrut sa-mi spuna ce i-a facut Mihaela. Dar m-a asigurat (…) nu-i mai spune nici lui DC ceea ce i-a facut Mihaela, avand in vedere ‘vestile’ pe care i le-am prezentat.

I-am povestit cap coada, s-a enervat foarte tare (…) s-a enervat si apoi mi-a zis: i-a un pix si-o hartie si scrie…

Eu va redau mai jos ceea ce m-a pus sa scriu si sa va transmit.

Lui (adica lui DC) i se vor transmite urmatoarele:

Sa nu-si faca griji, banii raman unde trebuie, nu raman la (…) asa cum crede el (…) se vor mai intalni, tot intamplator, ii va confirma.

Deal-ul este deal si il va respecta. Nu va ceda dividendele cuvenite, punct.

Spera ca amenintarile adresate Catalinei nu ii sunt adresate si lui personal.

Catalina va iesi din firma exclusiv prin vanzarea actiunilor catre Olimpia, pe baza de contract vanzare-cumparare. Si in felul asta incheiem relatiile elegant.

Pt. fete (adica se refera la voi, Irina si Lacramioara)

30% din dividendele cuvenite lui, care se afla la Olimpia, vor ramane in contul Olimpiei si faceti ce vreti voi cu acesti bani. Fie ii impartiti intre voi (cum va intelegeti) fie ii tineti ca si bani pe care sa ii investiti in firme (ca poate aveti nevoie acum, ca va desprindeti de el si sunteti pe cont propriu). E treaba voastra ce faceti cu ei, sunt ai vostri. Asta ramane, insa, intre voi, sa nu afle DC, ca ii va vrea el.

Cu restul de 70% Olimpia va cumpara actiuni de la tine(aici se refera la mine) si va plati bani pentru actiuni prin cont.

Numele lui nu se va mai pronunta in niciun fel de context in viitorul apropiat. Pe cat posibil, in discutiile cu DC sa vorbiti sub forma ‘el v-a transmis’. Pentru ca- Doamne fereste, poate are microfoane. Daca e in stare sa faca amenintari, poate fi in stare de orice.

Tu nu ai de ce sa te vezi cu el (aici se refera la mine sa ma vad cu DC)

Scurt si la obiect. Apoi s-a ridicat de la masa si s-a dus in camera, avand o fata vizibil enervata si abatuta. ‘- vol 8, file 163, 165-166

Potrivit sustinerilor din rechizitoriu, ‘DC’ din continutul biletului este Dorin Cocos, iar ‘OLIMPIA’ este martora Ulrich Olimpia, asociatul din SC Green Med Expert SRL cu o cota de 90% de pe urma careia inculpatul Banicioiu Nicolae intentiona sa incaseze de asemenea dividende.

Din continutul dicutiilor purtate intre inculpata si cele doua martore, Inalta Curte noteaza ca Furtuna Catalina Alexandra foloseste in repetate randuri afirmatia ‘asa mi-a zis el’, aparent facand trimitere la inculpatul Banicioiu Nicolae, discuta despre modalitatea de preluare a unor parti sociale din societatile comerciale implicate si de incasare a sumelor de bani ce constituiau dividende sau contravaloarea partilor sociale si sustine ca inculpatul Bancioiu Nicolae nu va accepta o intalnire cu Cocos Dorin. (…)

Asadar, in raport cu continutul actului de sesizare a instantei, Inalta Curte retine ca prin rechizitoriu s-a aratat ca acest al doilea act material al infractiunii de luare de mita de care a fost acuzat inculpatul Banicioiu Nicolae a constat in pretinderea, la data de 06.06.2016, a sumelor de bani cu titlu de dividende aferente anului 2015 ce trebuiau distribuite in 2016 din SC Disan Ortomed si dividendele distribuite de Green Med Expert SRL aferent anului 2015, din care un procent de 30% din suma care ‘i se cuvenea’ sa ramana in posesia martorei Urlich Olimpia, asociat cu 90% din partile sociale ale firmei, iar cu diferenta de 70% martora sa cumpere partile sociale detinute de inculpata Furtuna Catalina Alexandra in Disan Ortomed SRL.

In raport cu continutul discutiilor redate, Inalta Curte constata ca nu exista niciun element de proba care sa confirme faptul ca pretentiile si instructiunile invocate de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra proveneau intr-adevar de la inculpatul Banicioiu Nicolae – chestiune care, coroborata cu imprejurarea ca Furtuna Catalina Alexandra a sustinut in mod nereal ca s-a deplasat in Franta pentru a se intalni cu inculpatul, conduce la concluzia ca, in realitate, pretinderea dividendelor si a contravalorii partilor sociale nu provenea de la Banicioiu Nicoale, ci constituiau pretentii formulate in nume propriu de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra.

De altfel, imprejurarea ca instructiunile proveneau de la inculpatul Banicioiu Nicolae constituie o prezumtie de fapt cuprinsa in rechizitoriu, bazata pe un rationament inductiv determinat de modalitatea de comitere a faptelor anterioare si pe declaratiile martorelor Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, care la randul lor au relatat exclusiv presupuneri referitoare la autorul instructiunilor cuprinse in biletul prezentat de inculpata – presupuneri bazate pe relatiile avute anterior, din care rezulta ca Furtuna Catalina era interpusa incupatului in cele doua societati comerciale, precum si pe sustinerile acesteia ca fusese plecata in Franta pentru a se consulta cu inculpatul Banicioiu Nicolae.

Inalta Curte reaminteste ca, in acord cu dispozitiile art.4 C.pr.pen., pana la pronuntarea unei solutii definitive de condamnare, orice persoana este considerata nevinovata, iar dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului. In virtutea prezumtiei de nevinovatie, sarcina de a oferi probe suficiente care sa conduca la o concluzie de vinovatie revine organelor de urmarire penala care formuleaza acuzatia, iar nu persoanei acuzate, care nu are obligatia de a-si dovedi nevinovatia. De asemenea, lipsa unui probatoriu suficient pentru a conduce la o concluzie certa cu privire la situatia de fapt, coroborata cu prezentarea de catre aparare a unei versiuni cel putin verosimile, determina existenta unui dubiu in ceea ce priveste comiterea faptei prevazute de legea penala de catre persoana acuzata, care nu poate fi interpretat decat in favoarea acesteia.

Totodata, dispozitiile Codului de procedura penala instituie un standard al probei dincolo de orice indoiala rezonabila, stabilind prin art.103 alin. (2) ca: ‘In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila’., iar potrivit art.396 alin.(2): ‘Condamnarea se pronunta daca instanta constata, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat’.

De asemenea, Inalta Curte retine ca probele indirecte, prin ele insele, nu pot dovedi faptul principal dedus judecatii, dar pot conduce la confirmarea unor prezumtii de fapt. Altfel spus, standardul probei dincolo de un dubiu rezonabil permite deducerea sa si din coexistenta unor concluzii suficient de intemeiate, clare si concordante sau a unor prezumtii de fapt similare si necontestate (CEDO – cauza Boicenco impotriva Republicii Moldova). Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului stabileste ca folosirea prezumtiilor de fapt nu contravine in mod necesar Conventiei, insa trebuie pastrate in limite rezonabile si nu trebuie sa fie arbitrare, fiind totodata obligatoriu ca acestea sa poata fi puse in dezbatere sub aspectul substantei si efectului lor, oferind persoanei acuzate posibilitatea sa le combata.

Or, in cauza de fata, Inalta Curte constata ca prezumtia de fapt in sensul ca continutul biletului prezentat de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra provenea de la inculpatul Banicioiu Nicolae nu este confirmata de nicio proba, nici directa si nici indirecta. Astfel, asa cum s-a aratat, imprejurarea ca in contextul comiterii infractiunii de trafic de influenta, Furtuna Catalina Alexandra a actionat ca un interpus in societatile comerciale controlate de Irimescu Mihaela si Cocos Dorin nu constituie in sine (mai ales in contextul in care din probele administrate a rezultat ca intre acestia si Banicioiu Nicolae a intervenit o stare de tensiune si ca acestia nu au mai comunicat in vreun fel pe o durata semnificativa de timp) premisa intemeiata pentru un rationament inductiv in sensul ca inculpatul ar fi pretins in forma prezentata in continutul rechizitoriului dividendele aferente anului 2015. De asemenea, nici declaratiile martorelor Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara in sensul ca au avut convingerea ca pretinderea dividendelor provenea de la inculpatul Banicioiu Nicolae nu confirma prezumtia de fapt mentionata anterior, avand in vedere ca acestea doar au presupus acest lucru, bazandu-se pe afirmatiile nereale ale inculpatei Furtuna Catalina Alexandra in sensul ca s-ar fi deplasat in Franta pentru a discuta cu inculpatul.

De altfel, prezumtia de fapt mentionata nu este confirmata nici de probele indirecte administrate in cauza si nici de desfasurarea ulterioara a evenimentelor, inculpata Furtuna Catalina Alexandra declansand proceduri judiciare pentru obtinerea sumelor de bani ce reprezentau dividendele aferente anului 2015 de la S.C. Disan Ortomed S.R.L. Astfel, suma totala de 806.447,14 lei (848.891,73 lei minus impozitul pe dividende), reprezentand dividende distribuite de Disan Ortomed SRL, aferente anului 2015 corespunzator partilor sociale detinute de Furtuna Catalina Alexandra, a fost incasata de aceasta in datele de 23.05.2018 si 29.05.2018, in urma unui proces initiat de inculpata in anul 2017. Concret, prin sentinta civila nr. 4478/06.12.2017 emisa de Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila in dosarul nr. 28418/3/2017 s-a dispus admiterea cererii de emitere a ordonantei de plata formulate de creditoarea Furtuna Catalina Alexandra in contradictoriu de debitoarea Disan Ortomed SRL si a fost obligata debitoarea sa achite suma de 839.190,22 lei, din care suma de 806.447,14 lei (reprezentand contravaloarea dividendelor aferente anului financiar 2015) si suma de 32.743,08 lei (reprezentand dobanda legala penalizatoare) (d.u.p. vol 295, file 138-140).

Referitor la dividendele provenite de la S.C. Green Med Expert S.R.L., Inalta Curte retine ca, potrivit AGA a SC Green Med Expert SRL din 06.05.2016 (vol. 15, file 35-36), deci anterior intalnirilor avute de inculpata Furtuna Catalina Alexandra cu martorele Militaru Lacramioara si Frunzareanu Florina Irina din datele de 31.05.2016, 01.06.2016 si 06.06.2016, martora Urlich Olimpia si Jipa Catalina-Mihaela au hotarat in unanimitate repartizarea pentru plata dividendelor a sumei de 2.179.090,54 lei in proportie egala cu partile sociale detinute in anul 2015 catre Urlich Olimpia-90%, respectiv 1.961.181,49 lei si Jipa Catalina-Mihaela-10%, respectiv 217.909,05 lei. Conform extraselor de cont al SC Green Med Expert din dividendele in cuantum brut de 1.961.181,49 lei s-au debitat integral dupa retinerea impozitului, in perioada 16.06.2016-28.07.2016, deci ulterior intalnirii din data de 06.06.2016, suma neta de 1.778.420,14 lei (1.772.212,14 lei prin transfer bancar; 6.208 lei prin casierie) pentru martora Ulrich Olimpia aferent anului 2015. Nu a fost administrata nicio proba din care sa rezulte ca vreo parte din acesti bani ar fi fost remisi, direct sau indirect inculpatilor Banicioiu Nicolae si Furtuna Catalina Alexandra ori ca acestia ar fi efectuat vreun demers pentru obtinerea lor.

De asemenea, in pofida faptului ca in cuprinsul rechizitoriului a fost alocat un spatiu amplu redarii inregistrarii discutiilor purtate intre martora Frunzareanu Irina si martorul Iancu Daniel (persoana de incredere a inculpatului Banicioiu Nicolae) Inalta Curte nu a identificat elemente de proba relevante sub aspectul acuzatiilor formulate in cauza, tinand cont ca acestea nu au inclus si aspecte legate de procedurile de achizitii publice derulate de anumite spitale publice aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, iar remiterea unor articole vestimentare catre inculpat nu prezinta relevanta pentru solutionarea cauzei.

Similar, Inalta Curte nu a identificat elemente de fapt relevante pentru solutionarea cauzei in ceea ce priveste rezultatul perchezitiilor efectuate in cursul urmaririi penale, nefiind relevante pentru solutionarea prezentei cauze comunicarile inculpatei Furtuna Catalina Alexandra cu numita Banicioiu Mihaela sau martorul Burci Cristian si nici autobiografiile facute de inculpata in aplicatii de socializare.

Prin rechizitoriu, s-a aratat ca infractiunea de luare de mita retinuta in sarcina inculpatului Banicioiu Nicolae in calitate de ministru al sanatatii din partea Partidului Social Democrat (26.02.2014-05.03.2014 ministru interimar; 05.03.2014-17.11.2015 ministru), respectiv in legatura cu aceasta calitate dupa incetarea calitatii, a constat in:

– primirea, prin intermediul complicei, in data de 17.04.2015 a sumelor de 679.339,42 lei reprezentand ‘dividende 2014’ de la Hemos Med SRL si a sumei de 1.126.602,93 lei reprezentand ‘dividende 2014 de la Disan Ortomed S.R.L., corespunzator partilor sociale detinute in fapt de inculpat la cele doua societati;

– pretinderea in data de 06.06.2016, printr-un bilet prezentat de catre complicea sa martorelor Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, a:

a) sumelor de bani reprezentate de dividende distribuite de Disan Ortomed SRL aferente anului 2015, ulterior, la datele de 23 si 29.05.2018, fiind primita de inculpata Furtuna Catalina Alexandra suma totala de 806.447,14 lei;

b) sumelor de bani cu titlu de dividende distribuite de Green Med Expert SRL aferente anului 2015, in legatura cu acceptarea anterioara de inculpat a promisiunii martorei Irimescu Mihaela de a primi sume de bani necuvenite reprezentate de un procent de 30% din dividendele ce urmau a fi distribuite de SC Green Med Expert SRL asociatei Ulrich Olimpia, acceptare a promisiunii intervenita intr-o zi din intervalul 22.12.2014-07.04.2015, fara ca inculpatii Banicioiu Nicolae si Furtuna Catalina Alexandra sa primeasca, in urma acestei acceptari de promisiuni si pretinderi, vreo suma de bani.

Prin rechizitoriu s-a aratat ca la incadrarea juridica data faptei comise de catre inculpatul Banicioiu Nicolae si corelativ, actelor de complicitate comise de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra, a fost retinuta incidenta dispozitiilor art. 35 alin. (1) Cod penal privind infractiunea continuata, intrucat rezolutia infractionala a inculpatului si natura pretentiilor (dividendelor) a fost unica, iar pe de alta, infractiunea s-a comis la diferite intervale de timp, firesti si prescrise de lege, cu referire la distribuirea de dividende din profituri legal constituite, adica dupa incheierea exercitiului financiar, deci tot timpul aferent unei perioade retroactive.

In raport cu aspectele expuse anterior, cu referire la acuzatia de comitere a infractiunii de luare de mita, Inalta Curte retine ca din probele administrate in cauza a rezultat ca:

La data de 17.04.2015 s-au incasat de inculpata Furtuna Catalina Alexandra in conturile personale ale acesteia deschise la Banca Transilvania, suma de 679.339,42 lei reprezentand ‘dividende 2014’ din S.C. Hemos Med S.R.L. si suma de 1.126.602,93 lei reprezentand ‘dividende 2014’din S.C. Disan Ortomed S.R.L.

Desi sumele mentionate au fost platite inculpatei Furtuna Catalina Alexandra intrucat aceasta era perceputa drept interpusa inculpatului Banicioiu Nicolae, din probele administrate in cauza nu a rezultat existenta unei intelegeri dupa momentul dobandirii calitatii de ministru al sanatatii de catre inculpatul Bancioiu Nicolae, intre acesta si martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela, prin care, in schimbul protejarii activitatii societatilor controlate de martori (protectie constand in mentinerea in functie a unor manageri de spitale publice / numirea unor manageri, atributii ce reveneau in baza legii ministrului), inculpatul urma sa primeasca sume necuvenite de bani disimulate sub forma unor dividende de la S.C. Hemos Med S.R.L. si S.C. Disan Ortomed S.R.L. De asemenea, din probele administrate nu a rezultat remiterea sau vreo alta modalitate de transmitere in posesie de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra a vreunei sume de bani catre inculpatul Banicioiu Nicolae din sumele incasate cu titlu de dividende aferente anului 2014 de la cele doua societati comerciale mentionate.

Din probele administrate in cauza nu a rezultat ca in perioada 22.12.2014 (data intrunirii Adunarii Generale a asociatilor SC Hemos Med SRL prin care s-a hotarat cedarea de inculpata Furtuna Catalina Alexandra a partilor sociale detinute la aceasta societate) – 07.04.2015 (data audierii martorei Mihaela Irimescu), inculpatul Banicioiu Nicolae ar fi acceptat promisiunea formulata de catre martora Irimescu Mihaela de a ii remite dividende aferente anului 2015 din S.C. Green Med Expert S.R.L., aceasta imprejurare constituind o prezumtie de fapt formulata de acuzare, care nu a fost confirmata in urma coroborarii cu celelalte probe administrate in cauza. In consecinta, in sarcina inculpatului Banicioiu Nicolae nu poate fi retinuta comiterea infractiunii de luare de mita in modalitatea alternativa a acceptarii promisiunii de remitere a sumelor de bani ce reprezentau dividende aferente anului 2015 din S.C. Green Med Expert S.R.L.

De asemenea, din probele administrate in cauza nu a rezultat, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca la data de 06.06.2016, in cadrul intalnirii avute cu martorele Frunzareanu Irina si Militaru Lacramioara, biletul prezentat de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra (si care continea instructiuni cu privire la pretinderea si modul de distribuire sau remitere a dividendelor) provenea de la inculpatul Banicioiu Nicolae. Asa cum s-a aratat anterior, inculpata Furtuna Catalina Alexandra le-a indus in eroare pe martore referitor la imprejurarea ca s-ar fi intalnit cu inculpatul Banicioiu Nicolae si ca acesta i-ar fi dat instructiunile cuprinse in biletul prezentat, iar din celelalte probe administrate in cauza nu au rezultat elemente care sa confirme prezumtia ca acestea fusesera transmise de catre inculpat, astfel incat in sarcina sa nu poate fi retinuta comiterea infractiunii de luare de mita in modalitatea alternativa a pretinderii dividendelor aferente anului 2015 din S.C. Grenne Med Expert S.R.L.

Asadar, din probele administrate in cauza nu rezultat comiterea infractiunii de luare de mita prevazute de art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 de catre inculpatul Banicioiu Nicolae in modalitatea alternativa a primirii prin intermediul complicei, la data de 17.04.2015 a sumelor de 679.339,42 lei reprezentand ‘dividende 2014’ de la Hemos Med SRL si a sumei de 1.126.602,93 lei reprezentand ‘dividende 2014 de la Disan Ortomed S.R.L. si comiterea actelor materiale corespunzatoare acceptarii promisiunii de remitere a dividendelor provenite din S.C. Green Med Expert S.R.L. si respectiv, de pretindere a acelorasi sume la data de 06.06.2016, astfel incat urmeaza a fi dispusa o solutie de achitare in baza art. 16 alin. 1 lit. a) Cod procedura penala.

Totodata, in ceea ce priveste faptele retinute in sarcina inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, Inalta Curte retine ca din probele administrate in cauza a rezultat ca desi, initial, in contextul comiterii infractiunii de trafic de influenta, inculpata a actionat ca un interpus al incupatului Banicioiu Nicolae, cunoscand ca in realitate acesta era beneficiarul sumelor ce reprezentau dividende din cele doua societati si avand cunostinta de continutul intelegerii care viza modalitatea de asigurare a protectiei pentru activitatea firmelor controlate de catre martorii Cocos Dorin si Irimescu Mihaela, ulterior acestui moment, inculpata a actionat in nume propriu, profitand de faptul ca persoana sa era considerata ca o interfata a inculpatului Banicioiu Nicolae, pentru satisfacerea intereselor personale.

Astfel, in raport cu situata de fapt expusa, Inalta Curte retine ca in absenta unor probe din care sa rezulte comiterea infractiunii de luare de mita de catre autor, respectiv de catre inculpatul Banicioiu Nicolae si tinand cont de modul in care a fost configurata acuzatia prin rechizitoriu, nu poate fi retinuta nici in sarcina inculpatei Furtuna Catalina Alexandra comiterea unei complicitati la infractiunea de luare de mita prevazute de art. 48 Cod penal raportat la art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, ca efect al caracterului secundar al acestei forme de participatie penala, a carei existenta depinde de comiterea unei fapte prevazute de legea penala de catre autor si la care s-a dat ajutor prin actele de complicitate imputate.

Concret, in conditiile in care nu s-a constatat comiterea infractiunii de luare de mita de catre autor, actele de conduita comise de catre inculpata Furtuna Catalina Alexandra, chiar daca exista in materialitatea lor, nu au semnificatia unor acte de ajutor dat faptuitorului si nu capata relevanta penala in raport cu acuzatia adusa prin actul de sesizare a instantei.

In consecinta, in ceea ce priveste acuzatia de comitere a infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 si respectiv, de comitere a complicitatii la aceasta infractiune, prevazuta de art. 48 Cod penal raportat la art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, Inalta Curte urmeaza sa dispuna o solutie de achitare in baza art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. si respectiv, art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen. Inalta Curte are in vedere ca spre deosebire de situatia inculpatului Banicioiu Nicolae, in cazul caruia probele administrate nu au confirmat existenta actului material de conduita constand in acceptarea promisiunii sau primirea sumelor de bani ce constiuiau obiectul presupusei mite, in cazul inculpatei Furtuna Catalina Alexandra, au existat acte materiale de conduita care insa nu au valentele infractionale indicate in actul de sesizare a instantei ca efect al caracterului secundar al formei de participatie penala retinuta in sarcina inculpatei in absenta comiterii unei fapte prevazute de legea penala de catre autor. (…)

Pentru aceste considerente, Inalta Curte, cu unanimitate, in baza art. 396 alin. (6) C pr. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. pr. pen., va inceta procesul penal privind pe inculpatul Banicioiu Nicolae pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, prevazuta de art. 291 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constatand ca a intervenit prescriptia raspunderii penale.

In baza art. 396 alin. (6) C pr. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. pr. pen. va inceta procesul penal privind pe inculpata Furtuna Catalina Alexandra, pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de trafic de influenta, prevazuta de art. 48 C. pen. raportat la art. 291 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constatand ca a intervenit prescriptia raspunderii penale.

In baza art. 291 alin. (2) C. pen. va dispune confiscarea de la inculpatul Banicioiu Nicolae a sumelor de 895.127,91 lei si 396.994,21 lei.

Va mentine masurile asiguratorii dispuse fata de inculpatul Banicioiu Nicolae in dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, mentinute anterior in cauza prin incheierea din 14.06.2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia Penala, in limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122, 12 lei.

Cu majoritate, in baza art. 396 alin. (5) C. pr.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen. va achita pe inculpatul Banicioiu Nicolae sub aspectul comiterii infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constatand ca fapta nu exista.

In baza art. 396 alin. (5) C. pr.pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen. va achita pe inculpata Furtuna Catalina Alexandra pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 48 C. pen. raportat la art. 289 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, constatand ca fapta nu este prevazuta de legea penala”.