Cetățenii Republicii Moldova au decis, duminică, prin referendum, ca țara să urmeze un parcurs european. Ce urmează acum? Obiectivul actualei guvernări de la Chișinău este ca țara să devină membră cu drepturi depline a UE până în anul 2030. În acest interval de timp, va trebui să-și racordeze aproximativ 4000 de legi naționale la legislația Uniunii.
Decizia ca țara să urmeze un parcurs european s-a luat cu o majoritate la limită și în condițiile unor ingerințe masive în procesul electoral, orchestrate de la Moscova.
Întrebarea de pe buletinul de vot a fost:
Rezultatul referendumului din 21 octombrie din Republica Moldova
Potrivit rezultatelor comunicate, luni seară, de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău după numărarea voturilor din toate cele 2.219 secții de votare, 50,46% dintre participanții la referendum (sau 751.235 de votanți) au răspuns cu „Da”, în timp ce 49,54% (sau 737.639 de votanți) s-au opus acestei inițiative.
Referendumul va determina modificarea Constituției după hotărârea Curții Constituționale, de confirmare a rezultatelor referendumului.
Maia Sandu își va continua parcursul electoral în turul 2 al alegerilor prezidențiale, deoarece, după turul 1, desfășurat simultan cu referendumul, actuala șefă a statului a întrunit circa 42% din voturi, în timp ce al doilea clasat, Alexandr Stoianoglo, a obținut ceva mai mult de 26%.
Sandu a acuzat în primele ore după încheierea votului – când rezultatele parțiale indicau invalidarea referendumului – că țara a fost supusă „unui atac fără precedent asupra libertății și democrației”.
„Grupări criminale, împreună cu forțe străine, ostile intereselor noastre, au atacat țara noastră cu zeci de milioane de euro, minciuni şi propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace pentru a duce cetățenii și țara noastră într-o zonă de incertitudine şi instabilitate. Avem probe şi informații că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300.000 de voturi. Dimensiunea fraudei este fără precedent. Obiectivul a fost compromiterea unui exercițiu democratic. Scopul lor a fost să inducă frică și panică în societate.
Nu vom renunța să apărăm libertatea și democrația. Așteptăm rezultatele finale și vom reveni cu decizii”, a afirmat Sandu.
Practic, referendumul determină reglementarea la nivel constituțional a tipului de majoritate cu care se adoptă în Parlamentul de la Chișinău documentele de aderare a țării la UE și consacră, tot la nivel constituțional faptul că, în caz de conflict între legislația europeană și cea națională, are prioritate cea europeană.
În 2022, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. În vara acestui an, cele două state au început oficial negocierile de aderare.
Obiectivul actualei guvernări de la Chișinău este ca țara să devină membră cu drepturi depline a UE până în anul 2030. În acest interval de timp, va trebui să-și racordeze aproximativ 4000 de legi naționale la legislația Uniunii.
Republica Moldova și Ucraina au mers „mână în mână” pe drumul spre Uniune și la fel se va întâmpla până când vor fi deschise capitolele de negociere. Din acel moment, fiecare din cele două țări va parcurge separat drumul spre aderare.
Anterior, președinta Maia Sandu a admis că aderarea Moldovei la UE s-ar putea produce „în doi pași”, dacă, până la aderare, nu va fi soluționată problema separatismului transnistrean, întreținută artificial de Rusia.
