Ucigasii restaurantelor – Tazz, Glovo, Bolt Food – se pregatesc de urmatorul pas.Rechinii Glovo & Tazz & Bolt Food ne ucid gastronomia, buzunarele si stomacurile.

0
1350

Unul dintre cele mai crude atentate la siguranța națională, și care nu este deloc vizibil, doar intuibil, se referă la asasinarea în pași mărunți a industriei ospitalitatii (HORECA) prin creșterea considerabilă, uriașă, a influenței nefaste pe care livratorii de tip Glovo sau Tazz sau Bolt, nu contează brandul, o au asupra felului în care restaurantele (inclusiv cele ce functioneaza in interiorul hotelurilor) se comportă, dar si asupra felului în care clienții consumă mancarea.

Livratorii de mâncare au schimbat esențialmente fața gastronomiei românești din mai multe puncte de vedere, si imi permit aceasta analiza ca un soi de semnal. ca să fie foarte clar cât de pervers și complex este totul. Repet, ca sa va intre bine ce au schimbat:

  • au schimbat felul în care fac business restaurantele și unitățile de alimentație publică din România. Astazi, restaurantele romanesti sunt un soi de bucatarii la dispozitia livratorilor
  • au schimbat radical modul de consum al mancarii, felul în care consumatorul preferă să primească, să mănânce, produsele puse la dispoziție de restaurant. Masa in oras devine incetul cu incetul istorie. Lenea si lipsa de timp fac ca majoritatea clientilor sa prefere “alternativa” comandatului prin aplicatie. Efecte: mai putine relatii sociale si preferinta crescuta pentru fast-food.

Din rau in mai rau pentru industria ospitalitatii

Nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat la un nivel atât de puternic dacă nu aveam de a face cu incredibila pandemie când, de-a lungul a doi ani, industria HORECA a stat pe aparate, pe aparatele falimentului, iar clienții, consumatorii, au fost nevoiți să accepte, forțați de legi și de lipsa posibilitatii de a ieși din casă, să accepte mai repede și să se obișnuiască mai repede cu „drogul” comenzilor pentru acasă. Liviu Alexa, jurnalistul clujean face o analiza pertinenta, in stilul sau inconfundabil a situatiei actuale a livratorilor din horeca.(strictsecret.com).

 

Sectorul ospitalității (HoReCa), un pilon important al economiei românești, care contribuie cu aproape 5% la produsul intern brut și asigură mai bine de 4% din totalul angajaților cu contract individual de muncă, este unul din domeniile care au fost și continuă să fie puternic afectate de pandemia de COVID-19.

De unde până în 2020 activitatea de delivery pentru restaurantele de nivel mediu nu reprezenta mai mult de 10% din afaceri, și asta era cifră mare, astăzi Glovo, Tazz sau Bolt au devenit atât de puternice încât, în multe dintre cazuri, controlează 35-40 sau chiar 50% din cifra de afaceri a clienților pe care îi au, adică restaurantele.

 

Pandemia le-a dat repede de înțeles consumatorilor că nu mai are rost să meargă în oraș sa ia masa, că pot foarte bine să își comande tot ce poftesc acasă, iar izolarea si restrictiile de distantare sociala i-au forțat, de asemenea, pe proprietarii de restaurante și unități de alimentație publică, inclusiv fast food, să accepte că trebuie să se adapteze forțat la noua realitate, fiindcă altfel o să moară, altfel o să o ia razna cu business-ul lor.

Sunt multe nuanțe, în mod evident, dar sunt si câteva lucruri care se pot observa astăzi, în 2024: istoria pierderilor se repeta ciclic in HORECA, o industrie care pare ca trebuie mereu sa se descurce singura, fiindca Statul o ignora aproape total.

(sursa – StartUpCafe)

Dupa iesirea din pandemie, lucrurile au revenit la “normal”, daca normal poate fi ca te bucuri ca ai supravietuit doi ani in desertul COVID.

Si, pe cand restaurantele Romaniei sperau la mai bine:

 

Buf, au inceput iar sa scartaie cifrele de afaceri.

27.000 de firme sub codul CAEN 56XX (restaurante, baruri, catering și alte servicii de alimentație) figurau ca fiind active în România, în 2023.

Industria HORECA se apropie masiv de spectrul falimentului, chiar dacă o să spuneți că este o exagerare, eu va zic ca e chiar mai în pericol să capoteze decât în pandemie, fiindcă lucrurile nerezolvate din industrie, precum și evenimentele “colaterale”, ca să zic așa, din economia României, au potențat acest pericol de faliment.

Care sunt “colateralele”?

Față de 2020, criza de resurse umane în industria de alimentație publică s-a adâncit la cote paroxistice.

Astăzi discutăm despre poziții de ospătar la 4500-5000 de lei pe lună care nu se ocupă.

Discutăm de poziții de ajutor de bucătar de 7000-8000 de lei pe lună care nu se ocupă, fiindcă oamenii vor mai mult, și vor mai mult pentru că se mai întâmplă un fenomen. În disperare de cauz,ă unii patroni aleg să supraliciteze salariile și să fure de la alte restaurante personal, astfel se creează un carusel incredibil al creșterii salariilor care are consecințe foarte proaste.

În ziua de astăzi, chiar dacă pornești cu bune intenții și investești serios în design de restaurant, meniu, scule, ai o mare problemă dacă nu te asiguri că poți să generezi un ecosistem cursiv de resursa umane, astfel încât angajații să nu-ți plece tam-nisam și să rămâi în curul gol în fața clienților tăi.

Baiatul de mai jos, Tudor Aposteanu, e un destept. A fost infrant. Ne spune chiar el de ce, a inchis biznisul dupa 10 ani.

Tudor Aposteanu, fondatorul restaurantului și francizei Tudor Gourmet Burgers, își poveștește experiența pe care a avut-o timp de un deceniu ca antreprenor în industria de HoReCa, făcând referiri atât la angajați, cât și la legislație, livratori, dar și piață per ansamblu. Concluzia este, potrivit acestuia, că HoReCa va fi profitabilă fie pentru jucătorii foarte mari, fie pentru cei foarte mici, în timp ce business-urile de mijloc vor dispărea.
„Mâna de lucru e foarte proastă. Nu mai avem nici mână de lucru. Tot ce a fost calitativ a plecat în afară. Ospătarii fură foarte mult, majoritatea se droghează sau joacă la păcănele, sunt niște inapți din toate punctele de vedere. Nu poți să ții un om angajat și să-ți plătești taxele la Glovo și la stat, impozit, TVA și să ai și un profit. E imposibil. Oamenii sunt din ce în ce mai neserioși. Tot ceea ce se gândesc e hoție, să fure, de făcut nu fac nimic toată ziua, stau pe Instagram și TikTok. Locurile care-și permit să angajeze sunt lanțurile mari”, susține Tudor Aposteanu. (sursa Profit.ro)

 

De urmarit si asta:

Din alt punct de vedere, lipsa de adaptare și de viziune a patronilor de restaurante fata de ascensiunea digitalului si a retelelor social media a făcut ca, în timp, aceștia să piardă contactul cu realitățile tehnologice și de marketing, mai mult, cu necesarul de marketing.

E o lipsa de educatie infioratoare in breasla patronilor de restaurante. (0 la suta din ei cred ca, daca pun doua poze cu mancare pe Instagram, aia e reclama, aia e marketing, dar ei nu inteleg ca trebuie si buget de promovare, ca algoritmul Tik Tok sau Insta nu ii poate duce pe toti actorii din piata la cifre de reach mari si la viralizare. Asa ca patronii de restaurante se dezamagesc. Mai incearca pasul de a lua escroci “experti” in social media, care ii tapeaza de bani fara sa aduca rezultate si apoi se predau umiliti rechinilor Glovo si Tazz si Bolt.

Sprijinindu-se prea tare pe faptul că oamenii vin la restaurant, mă refer fizic, in fine, ca veneau pana in 2020, ei nu au investit nici în delivery, nu au investit în infrastructură de mașini pentru transportul mancarii, nu au investit în aplicații mobile pentru comenzi, nu au investit în marketing ca să-și creeze un branding destul de puternic incat oamenii să nu mai apeleze la Glovo sau Tazz sau Bolt, ci să sune direct la ei.

Astfel, au devenitt gastele perfecte de impuscat.

Acelasi fenomen al lipsei de adaptare la realitati a avut loc si in taximetrie. Smecherii Bucurestiului – Cobalcescu, Meridian, Pelicanul, Speed – nu au inteles vremurile, nu au inteles decat prea tarziu sa isi dezvolte aplicatii, nu au inteles sa isi creeze un “bolt local”. Cand au intrat Uber si Bolt, i-au “recoltat” pe taximetristi ca pe oi. Banii dati pe comisioane de taximetristi aplicatiilor Uber si Bolt puteau sa fie la Cobalcescu, la Meridian, la Pelicanul. Dar nu mai sunt. Si nu vor mai ajunge niciodata.

 

Adevarata problema – rechinii Tazz, Glovo si Bolt

Ca niște rechini adevărați, cei de la Tazz, Glovo și Bolt, privesc la zecile de mii de restaurante și unități de alimentație publică asa cum privesc greii oceanului un banc de stavrizi.

La inceput, pasul unu pentru strategia de a-i domina a fost să-i strângă laolaltă, in baltoacele aplicatiilor lor, ca sa nu mai inoate de casbeci prin oceanul prea larg al gastronomiei.

Rechinii au oferit la început condiții comerciale și discount-uri rezonabile, până ce bancul de stavrizi s-a făcut îndestul de mare și îndestul de confuz ca să nu mai știe pe unde să o apuce.

 

Situația asta a creat pas cu pas o dependență ENORMA a restaurantelor pentru business-ul de delivery. Așa cum v-am spus, astazi sunt foarte multe unități alimentare care depind în proporție de minim 40% de tot ce se întâmplă pe aceste aplicații. Adică ar pierde jumătate din business dacă ar ieși din „sistemul” Glovo sau Bolt sau Tazz.

Efectul imediat al acestei radicalizări sau sindicalizări a clienților, sub dominația unor dictatori comerciali, este foarte vizibil.

Restaurantele nu se mai umplu ca odinioară. Foarte multe restaurante au pierdut din “audiența” pe care o aveau, cel puțin jumătate sau trei sferturi, și nu exagerez când spun aceste lucruri.

Paradox financiar la rechini: incasari mari + pierderi = spalare de bani prin scosul lor in afara Romaniei

Tot cu materialul “clientului” Tudor Aposteanu, ala de mai sus cu burgerii, voi lucra, ca sa nu ziceti ca is doar parerile mele:

“Adică, tu-i permiți lui Glovo să încaseze 30%, în loc să plafonezi asta? Tu scoți bani din țară cu găleata. Banii toți se duc la fondurile de investiții din afară țării. Vorbim de miliarde de euro scoase afară din țară”, susține acesta intr-un interviu.
Si e real. Sa vedem cifrele de la Finante ale “rechinilor”.

 

Ultima duma aruncata de “rechini” in presa economica facturista de tip Ziarul Financiar este ca firmele de delivery sunt pe pierderi:

Nu, nu sunt de acord cu baiatul de mai jos, fiindca nu exista dovezi cum ca biznisurile astea ar fi platforme de venituri pentru emigranti.

Dar sunt de acord cu Aposteanu ca astia – Tazz, Glovo, Bolt – TOTI DETINUTI DE FONDURI DE INVESTITII STRAINE, fac pierderi contabile intentionat si scot cash din greu in afara tarii.

Nu exista “gluma” sa credem ca Glovo are doar 2 milioane de euro pe 2023 profit, la 84 de milioane de euro afaceri cu 151 de angajati!

Dar va puteti in schimb da seama de influenta aplicatiei asupra mediului de afaceri din ospitalitate daca priviti cifra de afaceri din 2019 si cea din 2023: au crescut de 16 ori!

Cifrele de la Tazz sunt si mai si: pute in contabilitatea Emag si Tazz a optimizare fiscala de nu mai poti respira!

Fonduri de investitii pitite sub vehicule fiscale

Tazz Romania, detinut de MIH B2C HOLDINGS B.V (Olanda)

Glovo Romania, detinut de GLOVOAPP23 SA (Spania)

Bolt Food Romania, detinut de  BOLT OPERATIONS OU (Estonia)

In fapt, pierderile astea mari sunt oarecum false. Si sunt afisate ca Glovo, Tazz si Bolt sa aiba “argument” in fata partenerilor (restaurantele), ca nici ei nu o duc mai bine (o minciuna sfruntata) si ca, din contra, “rechinii” trebuie sa ii calareasca mai tare. O sa va zic cum.

Nimeni nu stie cu exactitate cati livratori opereaza in acest moment pe piata romaneasca. Unii spun ca 9000, altii spun ca 30 000, din care nu se stie cati sunt romani si cati emigranti.

Dar s-au umplut orasele de ghiozdane patratoase in culorile de brand ale “rechinilor”. Sunt ca un mobilier urban ambulant, PESTE TOT.

Fenomenul micsorarii numarului de clienti prezenti fizic in locatiile restaurantelor se observă și în București, unde patronii cu state vechi de plată se plâng că bucureștenii nu mai ies ca odinioara, ceea ce este foarte, foarte ciudat și foarte trist.

Nu mai ies la masă. Să vă dau un exemplu: într-o zi superbă de sâmbătă, recent, pe terasa restaurantului Zexe cam flutura vântul. Iar Zexe este un lanț de restaurante cu bucătărie românească senzaționala

Situația a ajuns de așa natură, încât zeci de mii de restaurante din România sunt captive în aceste trei sisteme. Si o sa mai apara altele, Uber Eats inca nu a apasat pe acceleratie.

Și dacă s-ar răzvrăti, patronii de restaurante nu ar rezolva absolut nimic, din contră, s-ar pune și mai tare în pericol.

Consiliul Concurenței, care ar putea reglementa aceste dominanțe comerciale, se uită în altă parte, iar legiuitorii români, politicienii români, habar nu au și oricum nu îi interesează ce se întâmplă în această industrie.

Eu cred însă că este o chestiune foarte periculoasă ceea ce se intampla acum in ospitalitatea romaneasca, o chestiune inca subterană, dar care va deveni și mai periculoasă. Veți înțelege mai multe despre ce am aflat și dupa ce previziuni pot să fac în acest sens.

Bazele de date cu clienti, adevarata hotie a “rechinilor”

Această captivitate ar fi cât de cât rezonabilă dacă ea nu ar ascunde un alt cancer, un alt “virus” pe care Tazz, Glovo și Bolt, l-au introdus în organismele de business ale acestor restaurante.

Nu e destul că “rechinii” le-au furat audiența fizică, nu e destul că au transformat restaurantele în niște simpli bucătarii, nu e destul că le controlează 35-40% din cifrele de afaceri, dar Glovo, Tazz și Bolt au pus ghearele în mod pervers și criminal pe cel mai important activ pe care restaurantele României îl au: identitatea clienților.

Restaurantul X din Iasi primește într-o zi 250 de comenzi de la Glovo, 300 de la Tazz sau 431 de la Bolt Food, dar restaurantul în sine nu păstrează niciun fel de referință despre identitatea clienților săi.

Totul este în mâinile acestor firme de livrări de mâncare. Nume, adresă, telefon mobil, valoarea bonului, astfel încât, practic, restaurantele României livrează pentru niște “fantome” și, dacă ar fi să închidă relațiile comerciale cu Glovo, Tazz și Bolt, ar rămâne fără niciun fel de plus valoare, caci “rechinii” pastreaza pentru ei TOATE DATELE clientilor si nu dau nimic restaurantelor.

Nume, adresă, telefon mobil, valoarea bonului sunt insa date primare. “Rechinii” au si date mai speciale pe care le ciordesc prin aceasta dominatie: profilul financiar al clientului, rata de engagement, rata de recurenta a comenzilor, profilul alimentar (ce comanda cu predilectie), aderenta la ofertele de marketing facute. Astea-s aur pentru cine stie sa “mestece” asemenea date.

Cum v-am zis, ASTA E BUSINESSUL principal, au acces la o bază de date incredibil de importantă, în care pot face evaluări și filtrări și să cunoască la secundă câți clienți recurenți are un restaurant, câți clienți unici, care este valoarea coșului mediu, ce preferințe culinare au, care este ora cea mai hot pentru comenzi și așa mai departe. Restaurantul habar nu are de toate astea și nici nu va fi posibil să aibă habar decât dacă o ia pe drumul deșertic al independenței.

Restaurantele sunt sclavii moderni ai gastronomiei romanesti, legati in lanturi contractuale, deși comenzile pe care clienții le-au făcut s-au construit pe reputația și calitatea mâncării făcute de restaurante, nu de Glovo, Tazz sau Bolt.

Astfel încât, cel mai important activ, v-am spus, identitatea clienților, rămâne în mâinile acestor rechini comerciali.

 

5 5 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments