Un summit la care participă Austria, România și Bulgaria va fi organizat în 22 noiembrie la Budapesta, iar Viena ar putea renunța la blocajul controversat privind aderarea deplină la Schengen a celor două țări, scrie publicația austriacă Kleine Zeitung. Decizia de aderare este posibilă la 12 decembrie, cu ocazia unui Consiliu JAI, mai scrie sursa citată.
La summit vor participa miniștrii Gerhard Karner (Austria), Cătălin Predoiu (România) și Atanas Ilkov (Bulgaria), la invitația Ungariei, țara care deține în prezent președinția UE.
Ministerul de Interne din Austria a confirmat că acesta va participa la summit și că discuțiile cu ambele țări sunt oricum în curs.
„Suntem pe calea cea bună, dar nu am ajuns încă la capătul ei”, a spus ministrul austriac Karner despre întâlnirea planificată. Veto-ul Austriei privind aderarea deplină a României și Bulgariei „a fost și este corect”, este convins ministrul, iar de atunci multe s-au schimbat în bine.
Pentru Karner, totuși, „protecția eficientă a frontierelor externe” și, dacă este necesar, controalele la frontierele interne rămân esențiale. În orice caz, reuniunea de la Budapesta trebuie să fie „legată de un pachet global clar”.
„Pasul intermediar” Schengen pe care Austria a decis să îl facă în urmă cu un an a fost deja legat de o astfel de mișcare. După ce cele două țări în cauză și numeroase alte state membre ale UE și-au exprimat indignarea față de veto-ul Vienei, Karner a dat undă verde extinderii Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian – așa-numitul „Schengen Air”. Prin urmare, pasagerii aerieni din cele două țări au putut intra mai ușor în UE începând cu aprilie 2024. Cu toate acestea, concesia Vienei nu a fost necondiționată și a fost supusă unor condiții. În plus față de creșterea fondurilor UE pentru protecția frontierelor în ambele țări, în schimb s-au cerut mai multe, nu mai puține, controale la frontierele terestre dintre România și Bulgaria și Ungaria și România.
Ministerul de Interne a înregistrat rețineri de refugiați și migranți la frontiera de est a Austriei în luna septembrie a acestui an – o scădere semnificativă. În aceeași perioadă a anului trecut, au avut loc 5 061 de rețineri, iar în septembrie 2022, au fost înregistrate 12 716 rețineri.
Deși Ministerul de Interne a refuzat să furnizeze informații cu privire la o posibilă schimbare iminentă de curs în spațiul Schengen, cifrele actuale ale ministerului descriu o imagine pozitivă a situației. Migrația în Balcani a scăzut cu 62 % și, în timp ce numărul arestărilor ilegale a scăzut brusc, nu numai în Austria (de la 5061 de arestări în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), Bulgaria a înregistrat acum cu 46 % mai puține arestări, iar România cu 10 % mai puține.
De asemenea, numărul cererilor de azil a scăzut drastic în ambele țări, înregistrându-se cu 43 % mai puține cereri în Bulgaria și cu 74 % în România. Ceva pare să se fi schimbat și în zona Dublin. Ambele țări ar prelua acum fără ezitare persoanele care solicită azil în Austria, dar care au fost înregistrate mai întâi în România sau Bulgaria în cadrul așa-numitului sistem Dublin.
Având în vedere aceste cifre și participarea Austriei la reuniune, este probabil ca Viena să renunțe acum la veto-ul său. Blocajul ar putea fi abandonat complet, dar atunci ar fi probabil legat de alte cereri. În acest caz, lucrurile ar putea evolua rapid pentru cele două țări. Aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă încă de la următorul Consiliu al miniștrilor de interne din UE din 12 decembrie, a mai scris ziarul austriac.
