Roxana Necula, candidatul PSD la Senat: „Multe instituții care oferă servicii sociale funcționează cu bugete insuficiente, ceea ce limitează accesul la resursele necesare pentru a oferi servicii de calitate”

Roxana Necula este candidatul PSD la alegerile parlamentare pentru Senat. Cu o vastă experiență în domeniul asistenței sociale, specialistul consideră că din această pozție va putea să ajute și mai mult sistemul social din România.

Despre proiectele pe care dorește să le implementeze în acest domeniu Roxana Necula și care sunt cele mai mari provocări în profesia de asistent social, veți descoperi într-un interviu acordat în Exclusivitate ziarului 7Est.

1. Sunteți Presedintele Sucursalei Teritoriale Iași din cadrul Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, o poziție cu multă responsabilitate. Ce provocări întâmpinați în acest rol și cum ați reușit să le depășiți?

Răspuns:
În calitate de Președinte al Sucursalei Teritoriale Iași din cadrul Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, întâmpin adeseori provocări legate de lipsa resurselor, birocrația și mai ales dificultatea de a aduce profesia de asistent social în prim-planul societății. În cei aproximativ 12 ani de când sunt în această funcție – aleasă de colegii mei, am reușit să depășesc aceste obstacole prin perseverență și construirea unor relații solide cu instituțiile publice, private, dar și cu colegii mei. De asemenea, am organizat campanii de conștientizare a rolului asistentului social, colaborând cu mass-media și organizații non-guvernamentale pentru a promova importanța acestui domeniu. Un alt proiect important a fost dezvoltarea unor parteneriate cu instituții de învățământ superior, ceea ce a facilitat un schimb de experiență și cunoștințe între studenți și practicieni, contribuind astfel la formarea unei generații de asistenți sociali bine pregătiți.

Aceste inițiative, alături de colaborările cu diverse instituții, au consolidat poziția asistenței sociale în comunitate și au îmbunătățit vizibil condițiile de viață pentru multe persoane aflate în dificultate.Cu fiecare proiect pe care îl realizez împreună cu ceilalți asistenți sociali, devine clar că rolul nostru e să oferim sprijin, nu doar soluții; să fim o voce pentru cei care au nevoie de ajutor.

2. Care considerați că sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă profesia de asistent social în România în prezent? Ce măsuri ar trebui luate pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de formare profesională?

Răspuns:
Consider că, pe lângă lipsa recunoașterii profesiei de asistent social și a condițiilor dificile de muncă, care sunt principalele provocări ale domeniului social,asistenții sociali lucrează adesea cu resurse limitate și într-un mediu de muncă solicitant emotional. Există și alte probleme semnificative cu care se confruntă asistenții sociali în România:

1. Subfinanțarea serviciilor sociale: Multe instituții care oferă servicii sociale funcționează cu bugete insuficiente, ceea ce limitează accesul la resursele necesare pentru a oferi servicii de calitate.
2. Sarcini administrative excesive: Asistenții sociali sunt adesea copleșiți de birocrație, ceea ce le limitează timpul și energia necesară interacțiunii directe cu beneficiarii.
3. Stigmatizarea profesiei: Munca asistenților sociali este adesea subestimată și privită cu prejudecăți, ceea ce conduce la lipsa de sprijin din partea comunităților și la o percepție negativă asupra rolului lor. La momentul actual, încă suntem confundați cu asistenții maternali, asistenții personali sau asistenții medicali.
4. Formarea profesională inadecvată: Există o nevoie acută de programe de formare mai bine structurate care să se adapteze la nevoile actuale ale societății și să pregătească asistenții sociali pentru provocările contemporane.

Se identifică o nevoie de politici care să asigure salarii decente, condiții de muncă mai bune și programe de formare profesională continue. Astfel, asistenții sociali vor putea nu doar să ajute, ci să inspire schimbare.

3. Ce îmbunătățiri ați propus sau ați implementat în colaborare cu autoritățile locale sau naționale pentru a sprijini profesia de asistent social?

Răspuns:
Am lucrat îndeaproape cu autoritățile locale pentru a crea programe de formare continuă și de dezvoltare a competențelor specifice. De asemenea, am susținut propuneri pentru reducerea birocrației și pentru îmbunătățirea accesului asistenților sociali la resurse. Accesul mai bun la resurse, fie ele informații, materiale educaționale sau instrumente de lucru, este esențial pentru a putea oferi servicii de calitate persoanelor aflate în nevoie.

Aceste inițiative sunt mici pași care pot conduce la schimbări majore. În acest sens, se poate urmări pagina mea de facebook, unde sunt postate toate evenimentele, cursurile și proiectele pe care le-am inițiat și le derulez împreună cu asistenții sociali din cadrul sucursalei teritoriale.

4. Cum vedeți colaborarea între asistenții sociali și alte instituții, cum ar fi spitalele, școlile sau autoritățile locale? Credeți că există un deficit de colaborare interinstituțională în acest domeniu?

Răspuns:
Colaborarea între instituții este fundamentală pentru a aborda problemele complexe cu care ne confruntăm. Din păcate, există încă un deficit de cooperare și uneori o lipsă de înțelegere a rolului asistentului social în aceste instituții. Cred că o mai bună integrare a asistenței sociale în toate domeniile ar putea aduce soluții mai eficiente și sprijin mai amplu pentru comunități.Este important ca instituțiile să recunoască valoarea asistenței sociale și să colaboreze pentru a crea echipe interdisciplinare care să se ocupe holistic de problemele cu care se confruntă comunitățile. Acest lucru ar putea include întâlniri periodice între reprezentanți ai diferitelor instituții, formarea unui cadru legal care să faciliteze colaborarea sau chiar programe locale de formare comună.

Promovarea educației și sensibilizării asupra rolului asistentului social ar putea, de asemenea, să ajute la reducerea prejudecăților și la stimularea unei colaborări mai eficiente. Găsirea unor soluții inovatoare și integrate este imperativă pentru a răspunde nevoilor diverse și complexe ale populației, iar colaborarea interinstituțională reprezintă un pas esențial în această direcție.

La momentul actual sunt spitale care nu au nici măcar un asistent social angajat și instituții de învățământ care nu au consilieri școlari.

5. În contextul schimbărilor din sistemul de asistență socială, cum evaluați impactul noilor reglementări și politici publice asupra profesiei? Ce vă propuneți pentru viitor?

Răspuns:
Noile reglementări au, în multe cazuri, rolul de a simplifica procedurile, dar ele trebuie să fie aliniate cu nevoile reale ale profesiei și ale beneficiarilor.

Un mediu de lucru eficient, care respectă și încurajează contribuția asistenților sociali, este esențial pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor vulnerabile.

Este important ca reglementările să fie construite pe baza unor consultări ample cu profesioniștii din domeniu, astfel încât să reflecte realitățile și provocările cu care se confruntă asistenții sociali. Crearea de procese simple și eficiente, care să ofere sprijin concret în activitățile lor zilnice, poate conduce la rezultate mai bune pentru comunități.

De asemenea, colaborarea cu organizații și instituții relevante din domeniu, precum și implicarea comunității în formularea deciziilor, pot aduce o perspectivă valoroasă și pot îmbunătăți implementarea acestor politici.

Îmi propun să lupt pentru politici care sprijină direct activitatea asistenților sociali, oferindu-le sprijinul de care au nevoie pentru a îndeplini cu succes această misiune de suflet.

Despre candidatura la Senat:

6. Ați decis să candidați pentru un loc în Senat, iar acest lucru reprezintă o schimbare semnificativă de rol. Ce v-a determinat să faceți acest pas și ce sperați să aduceți în Parlament?

Răspuns:
Având o experiență profesională de aproximativ 24 de ani în serviciile sociale, am fost inspirată de dorința de a reprezenta nevoile oamenilor vulnerabili și specialiștilor din domeniul social.Este important ca vocea tuturor să fie auzită, atât a celor vulnerabili, dar și a profesioniștilor în Parlamentul României, iar inițiativele legislative să reflecte nevoile reale ale comunității.

Perspectiva mea de asistent social oferă o bază solidă pentru a înțelege problemele cu care se confruntă comunitățile vulnerabile și profesioniștii din domeniul social. Prin candidatura mea la Senat, am ocazia să transform experiențele și provocările întâmpinate de oameni în politici publice concrete.

În Parlament, pot contribui la dezvoltarea unor inițiative care să sprijine protecția socială, educația, sănătatea și drepturile fundamentale ale cetățenilor. Viziunea mea, ca vocea tuturor să fie auzită, este esențială pentru a ne asigura că toate segmentele societății sunt reprezentate.

Vreau să aduc în Parlament nu doar o viziune, ci și un angajament ferm, transparent, responsabil,deschis către colaborare pentru o schimbare reală, palpabilă, în viețile celor care au nevoie de sprijin, pentru a putea construi un viitor mai bun pentru toți.

7. Care sunt prioritățile dumneavoastră în calitate de candidat la Senat? Ce teme considerați că sunt cele mai urgente pentru comunitatea din Iași și pentru România în general?

Răspuns:
În calitate de candidat la Senat, prioritățile mele se concentrează pe trei domenii esențiale: asistența socială, educația și sănătatea. Consider că aceste sectoare sunt fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a comunității din Iași și a României în ansamblu.Trebuie să investim în domeniul social, educație și sănătate, deoarece doar prin sprijinirea acestor sectoare vom putea construi un viitor mai bun pentru toți.

1. Asistența socială– Trebuie să ne îngrijim de cei mai vulnerabili dintre noi, inclusiv copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități. Voi susține inițiative care să dezvolte rețele de suport și care să asigure acces la resurse esențiale pentru aceștia. De asemenea, consider că este important să sprijinim specialiștii din domeniul social, care joacă un rol crucial în ajutarea acestor grupuri.
2. Educația– Este vital să investim în educație, nu doar în infrastructură, ci și în resurse umane. Voi promova programe care să sprijine modernizarea curricumului școlar, formarea continuă a cadrelor didactice și accesul egal la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin. Educația este cheia pentru un viitor prosper, iar tinerii trebuie să fie pregătiți să facă față provocărilor lumii contemporane.
3. Sănătatea– Sistemul de sănătate din România a suferit mult timp din cauza subfinanțării și a proastei gestionări. Voi milita pentru o reformă profundă a acestuia, care să asigure accesibilitatea serviciilor medicale de calitate pentru toți cetățenii. Este urgent să investim în dotarea spitalelor și a clinicilor, în formarea personalului medical și în programe de prevenție.

În concluzie, angajamentul meu se îndreaptă spre construirea unui sistem integrat care să asigure un trai mai bun pentru toți cetățenii din Iași și din România. Cred cu tărie că, prin investiții în asistență socială, educație și sănătate, putem crea o societate echitabilă și prosperă pentru generațiile viitoare.

8. Ca președinte al Colegiului Național al Asistenților Sociali din România – Sucursala Teritorială Iași, sunteți foarte familiarizată cu problemele sociale. Cum veți adresa aceste probleme la nivel parlamentar? Credeți că ar trebui să fie mai multe legi care să protejeze profesia de asistent social?

Răspuns:
Consider că asistența socială are nevoie de mai multe reglementări clare și coerente care să protejeze această profesie și să o consolideze. De asemenea, voi promova inițiative menite să crească gradul de conștientizare cu privire la rolul esențial al asistenților sociali în societate.

Voi propune schimbări legislative care să îmbunătățească condițiile de muncă, să protejeze asistenții sociali și să le asigure resursele necesare pentru a-și desfășura activitatea în mod optim.De asemenea, voi căuta să alertăm asupra problemelor de finanțare în domeniul asistenței sociale, deoarece resursele insuficiente afectează în mod direct capacitatea asistenților sociali de a oferi servicii de calitate. Creșterea bugetelor destinate acestor servicii și asigurarea unei distribuții echitabile a resurselor sunt aspecte esențiale pentru a răspunde nevoilor persoanelor și comunităților care depind de asistența socială.

În final, cred cu tărie că un parteneriat mai strâns între sectorul public, sectorul privat și organizațiile non-guvernamentale este crucial pentru a dezvolta o abordare holistică a problemelor sociale, care să se concentreze pe prevenire și pe incluziune.

9. În contextul în care PSD este un partid de guvernământ, cum vedeți colaborarea între politicieni și organizațiile din domeniul asistenței sociale? Care ar trebui să fie rolul statului în sprijinul acestui sector?

Răspuns:
Cred că parteneriatul între politicieni și organizațiile/instituțiile din domeniul social trebuie să fie unul deschis, bazat pe dialog și pe sprijin real. Statul trebuie să fie nu doar un sprijin financiar, ci un partener activ care să ofere cadrul necesar pentru o asistență socială eficientă și accesibilă.

10. Ce măsuri credeți că ar trebui implementate pentru a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă ale celor mai vulnerabile categorii din societate, precum vârstnicii, copiii sau persoanele cu dizabilități?

Răspuns:
Măsurile trebuie să includă programe sociale care să ofere suport financiar, acces la servicii medicale de calitate și educație. Câteva dintre măsurile pe care doresc să le propun pentru a îmbunătăți condițiile de viață și de muncă ale celor mai vulnerabile categorii din societate sunt:

1. Programe de asistență financiară: Crearea și extinderea programelor de ajutoare sociale pentru persoane în vârstă, familii cu copii și persoane cu dizabilități, pentru a le asigura un venit minim care să le permită acoperirea nevoilor de bază.
2. Accesibilitate la servicii medicale: Implementarea unor politici care să garanteze accesul gratuit sau subvenționat la servicii de sănătate pentru aceste grupuri vulnerabile, inclusiv consulturi medicale, tratamente și medicamente.
3. Educație inclusivă: Dezvoltarea unor programe educaționale adaptate nevoilor copiilor cu dizabilități, care să includă formarea cadrelor didactice în domeniul educației speciale și asigurarea de resurse adecvate pentru școli.
4. Locuințe accesibile: Promovarea construcției de locuințe care să fie adaptate pentru persoanele cu dizabilități, precum și oferirea de subsidii pentru reabilitarea locuințelor existente.
5. Locuri de muncă adaptate: Crearea de locuri de muncă adaptate care să se potrivească abilităților persoanelor cu dizabilități, inclusiv măsuri de sprijin pentru angajatori care angajează astfel de persoane.
6. Programe de reintegrare socială: Implementarea de programe care să faciliteze reintegrarea socială și profesională a persoanelor vulnerabile, inclusiv training-uri, consiliere și mentorat.
7. Campanii de conștientizare: Lansarea unor campanii de informare și educare a populației privind drepturile persoanelor vulnerabile și importanța incluziunii sociale, pentru a combate prejudecățile și discriminarea.
8. Acces la transport adaptat: Asigurarea unei rețele de transport public care să fie accesibilă persoanelor cu dizabilități și vârstnicilor, incluzând vehicule adaptate și rute care să deservesc zonele cu populație vulnerabilă.
9. Sprijin psihologic: Oferirea de servicii de suport psihologic și consiliere pentru persoanele vârstnice și cele cu probleme de sănătate mintală, pentru a le ajuta să facă față dificultăților.
10. Colaborare cu organizațiile non-guvernamentale: Implicarea ONG-urilor în implementarea programelor și inițiativelor, datorită experienței lor directe cu comunitățile vulnerabile și capacității de a oferi suport în mod eficient.

Aceste măsuri, implementate într-un mod coordonat și sustenabil, pot contribui semnificativ la îmbunătățirea condițiilor de viață și muncă pentru persoanele cele mai vulnerabile din societate.

Despre perspectivele politicii sociale:

11. Cum vedeți evoluția politicii sociale în România în următorii ani? Credeți că există suficientă viziune strategică în acest domeniu la nivelul guvernului și al autorităților locale?

Răspuns:
Există inițiative bune, iar cu o strategie coerentă și bine fundamentată, România poate avea o viziune pe termen lung care să prioritizeze drepturile omului și care să transforme protecția socială într-o prioritate națională.Evoluția politicii sociale în România în următorii ani depinde de mai mulți factori, inclusiv de contextul economic, de voința politică și de implicarea societății civile. În general, există câteva tendințe și provocări de care trebuie să ținem seama:

1. Prioritizarea drepturilor omului: Este esențial ca politica socială să se bazeze pe principii solide de respectare a drepturilor omului. O viziune strategică ar trebui să includă măsuri care să asigure accesul echitabil la servicii sociale, sănătate și educație, în special pentru grupurile vulnerabile.
2. Coerența strategiei: Deși există inițiative promițătoare, este necesară o coordonare mai bună între diferitele niveluri de guvernare – național, județean și local. Politicile sociale adesea necesită o abordare integrată care să cuprindă educația, sănătatea, piața muncii și protecția socială.
3. Implicarea societății civile: Organizațiile neguvernamentale și grupurile comunitare joacă un rol crucial în dezvoltarea și implementarea politicilor sociale. Este important ca guvernul să colaboreze strâns cu aceste organizații pentru a asigura soluții adaptate nevoilor reale ale populației.
4. Resurse financiare și umane: O problemă des întâlnită în politica socială este subfinanțarea. Este necesară o alocare adecvată de resurse, atât financiare, cât și umane, pentru a putea implementa eficient măsurile propuse. De asemenea, formarea profesională continuă a personalului din domeniul social este esențială.
5. Evaluare și adaptabilitate: Este important ca politicile sociale să fie monitorizate și evaluate periodic, pentru a le adapta la schimbările socio-economice și la nevoile populației. Flexibilitatea în implementarea programelor sociale poate contribui semnificativ la eficiența acestora.

În concluzie, deși există premise pozitive pentru evoluția politicii sociale în România, succesul va depinde de capacitatea autorităților de a dezvolta o viziune strategică coerentă, integrată și centrată pe nevoile oamenilor, orientată spre consens și parteneriate.

12. În contextul crizei economice și sociale, care sunt măsurile pe care le considerați esențiale pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate și a reduce inegalitățile sociale?

Răspuns:
Este necesar un program bine structurat care să includă sprijin financiar, acces la formare profesională și măsuri de integrare în câmpul muncii pentru persoanele defavorizate. Astfel, le putem oferim oportunitatea să își reconstruiască viața în România.Pentru a sprijini persoanele aflate în dificultate în contextul crizei economice și sociale și a reduce inegalitățile sociale, măsurile esențiale pot include:

1. Sprijin financiar direct: Implementarea de ajutoare financiare temporare pentru persoanele și familiile cu venituri reduse, astfel încât acestea să își poată asigura nevoile de bază, cum ar fi hrana, îmbrăcămintea și utilitățile.
2. Acces la formare profesională: Crearea de programe de formare profesională și recalificare accesibile, care să vizeze competențele solicitate pe piața muncii, ajutând persoanele să se adapteze la schimbările economice și să își găsească locuri de muncă.
3. Măsuri de integrare în câmpul muncii: Facilitarea accesului la locuri de muncă prin intermediul plasării forțate, burse de muncă și stimulente pentru angajatori care angajează persoane din grupuri vulnerabile. Este important ca angajatorii să fie încurajați să ofere locuri de muncă persoanelor cu dificultăți.
4. Asistență socială și consiliere: Oferirea de servicii de consiliere și asistență socială pentru a ajuta persoanele să navigheze în sistemul de suport și să acceseze resursele disponibile, inclusiv servicii de sănătate mentală.
5. Sprijin pentru antreprenoriat: Crearea de programe de sprijin pentru persoanele care doresc să își deschidă afaceri, inclusiv acces la microcredite, mentorat și formare în domeniul antreprenoriatului.
6. Proiecte comunitare: Sprijinirea inițiativelor comunitare care promovează incluziunea socială și economică, cum ar fi centrele de zi pentru persoanele defavorizate sau programele de voluntariat.
7. Politici fiscale echitabile: Revizuirea politicilor fiscale pentru a asigura o distribuție mai echitabilă a resurselor, incluzând impozite progresive și sprijin pentru serviciile publice esențiale, cum ar fi educația și sănătatea.
8. Colaborare între instituții: Îmbunătățirea colaborării între guvern, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a crea o rețea de sprijin integrată pentru grupurile vulnerabile.

Aceste măsuri pot contribui semnificativ la îmbunătățirea situației persoanelor aflate în dificultate și la reducerea inegalităților sociale în România. Este crucial ca aceste intervenții să fie adaptate nevoilor specifice ale comunităților și să fie monitorizate pentru a evalua impactul lor pe termen lung.

13. Cum credeți că poate fi echilibrat interesul de a proteja persoanele vulnerabile și cel de a asigura sustenabilitatea bugetului de stat?

Răspuns:

Echilibrarea interesului de a proteja persoanele vulnerabile cu necesitatea de a asigura sustenabilitatea bugetului de stat este o provocare complexă, dar esențială pentru o societate echitabilă și prosperă. Pentru a atinge acest echilibru, voi prezenta mai jos o serie de idei:

1. Evaluarea impactului: Este crucial să se efectueze evaluări periodice ale programelor sociale pentru a determina eficiența acestora. Analizând impactul măsurilor de sprijin asupra grupurilor vulnerabile, guvernul poate ajusta politicile pentru a maximiza beneficiile, minimizând astfel costurile.
2. Investiții în educație și formare profesională: Investițiile în educație și formare profesională pentru persoanele vulnerabile pot contribui la creșterea capacității lor de a se integra pe piața muncii. Acest lucru nu doar că oferă o soluție pe termen lung pentru reducerea sărăciei, dar ajută și la creșterea veniturilor statului prin impozite.
3. Parteneriate public-privat: Colaborarea cu sectorul privat pentru a dezvolta programe de sprijin poate duce la soluții inovatoare și eficiente, reducând astfel presiunea asupra bugetului de stat. De exemplu, companiile pot fi încurajate să investească în proiecte sociale prin stimulente fiscale.
4. Programe de incluziune socială: Măsurile care sprijină incluziunea economică, precum microfinanțarea sau sprijinul pentru antreprenoriat, pot ajuta persoanele vulnerabile să-și dezvolte propriile afaceri, contribuind astfel la economia locală și la sustenabilitatea bugetului.
5. Utilizarea tehnologiei: Digitalizarea serviciilor sociale poate îmbunătăți eficiența și accesibilitatea acestora, reducând costurile administrative. Platformele online pot fi folosite pentru a oferi informații și resurse necesare persoanelor vulnerabile.
6. Promovarea responsabilității sociale: Încurajarea companiilor să adopte practici de responsabilitate socială poate duce la crearea unor inițiative care sprijină comunitățile vulnerabile, ajutând în același timp la construirea unei economii sustenabile.

Prin implementarea acestor strategii, se poate crea un sistem care să protejeze persoanele vulnerabile, fără a compromite sănătatea bugetului de stat, contribuind astfel la o societate mai echitabilă și prosperă.

14. Ați putea enumera câteva măsuri legislative concrete pe care le-ați propune în Senat pentru îmbunătățirea calității vieții celor aflați în situații de risc?

Răspuns:
Aș propune măsuri care să includă acces facilitat la servicii de sănătate, locuințe sociale, educație gratuită pentru copiii din familii vulnerabile și sprijin pentru incluziunea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Aceste măsuri pot contribui la reducerea sărăciei și la o societate mai incluzivă.

Iată câteva măsuri legislative concrete care ar putea fi propuse pentru îmbunătățirea calității vieții celor aflați în situații de risc:

1. Accesibilizarea serviciilor de sănătate:Implementarea unui program național de sănătate care să asigure acces gratuit și imediat la servicii medicale pentru persoanele din grupuri vulnerabile, inclusiv prin crearea unor unități mobile de sănătate în zone defavorizate.
2. Locuințe sociale:Elaborarea unei legislații care să stabilească un fond național destinat construcției și întreținerii locuințelor sociale, având ca prioritate familiile cu venituri reduse și cele cu mulți copii.
3. Educație gratuită și suport educațional:Introducerea unei legi care să asigure acces gratuit la educație pentru toți copiii din familii vulnerabile, inclusiv prin furnizarea de materiale didactice, mese calde și burse de studiu.
4. Sprijin pentru incluziunea pe piața muncii:Crearea unui cadru legislativ care să asigure stimulente fiscale pentru angajatorii care recrutează și integrează persoane cu dizabilități, inclusiv prin oferirea de training-uri și susținerea costurilor de adaptare a locului de muncă.
5. Programe de formare profesională:Implementarea unor programe de formare profesională destinate persoanelor aflate în situații de risc, care să le ofere competențe necesare pentru a se integra pe piața muncii.
6. Sprijin psihologic și social:Înființarea de centre comunitare care oferă servicii de consiliere psihologică și asistență socială pentru persoanele și familiile aflate în dificultate.
7. Acces la servicii de transport:Introducerea unor măsuri care să faciliteze accesul persoanelor vulnerabile la transportul public, inclusiv prin reducerea tarifelor și crearea de rute adaptate nevoilor acestora.
8. Campanii de informare și sensibilizare:Derularea de campanii naționale pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile persoanelor aflate în situații de risc și resursele disponibile pentru sprijinul acestora.

Aceste măsuri ar putea contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții și integrării sociale a persoanelor vulnerabile.

15. Cum credeți că se poate crește gradul de implicare a comunității în soluționarea problemelor sociale?

Răspuns:

Implicarea comunității începe cu educația și sensibilizarea față de problemele sociale. Aș propune programe de voluntariat și campanii de conștientizare care să apropie oamenii de realitățile din jurul lor.

Despre viziunea personală:

16. În calitate de lider în domeniul asistenței sociale, dar și de candidat la Senat, cum ați descrie stilul dumneavoastră de leadership? Ce principii vă ghidează în activitatea profesională și politică?

Răspuns:
Leadership-ul meu este bazat pe empatie, integritate și responsabilitate. Cred că un lider adevărat trebuie să fie în mijlocul oamenilor, să îi asculte și să îi susțină cu sinceritate.Continuând pe această linie, consider că un lider eficient trebuie să fie un model de transparență și comunicare deschisă. Îmi propun să creez un mediu în care fiecare membru al comunității să se simtă valorizat și ascultat, având ocazia de a contribui activ la deciziile care le afectează viețile.

Principiile mele fundamentale includ:

1. Empatia: Înțelegerea nevoilor și preocupărilor celor din jurul meu este esențială. În domeniul asistenței sociale, am învățat că fiecare poveste este unică și fiecare persoană merită atenție și respect.
2. Integritatea: Cred în onestitate și deschidere în toate demersurile mele. Acest principiu mă ghidează în relațiile cu colegii, cu alegătorii și în toate deciziile politice pe care le iau.
3. Responsabilitatea: Ca lider, îmi asum responsabilitatea nu doar pentru acțiunile mele, ci și pentru impactul pe care îl au acestea asupra comunității. Mă angajez să iau decizii informate și să acționez în interesul celor pe care îi reprezint.
4. Colaborarea: Împreună suntem mai puternici. Valorific colaborarea interinstituțională și parteneriatele cu organizații non-guvernamentale, pentru a dezvolta soluții eficiente și durabile la provocările sociale.
5. Inovația: Într-o lume în continuă schimbare, este important să fim deschiși la noi idei și abordări. Cred că inovația, fie că este vorba de metode de lucru sau soluții legislative, este cheia pentru a răspunde nevoilor actuale ale comunității.

Aceste principii nu sunt doar un set de reguli, ci fundamentul pe care îmi construiesc atât cariera în asistența socială, cât și viitorul meu politic, cu scopul de a aduce schimbări pozitive și durabile pentru toți cetățenii.

17. Mulți oameni consideră politica un domeniu destul de polarizat. Cum ați descrie abordarea dumneavoastră față de dialogul politic și față de construcția unor soluții bipartizane pentru problemele societății?

Răspuns:
Cred cu tărie în dialogul constructiv și în colaborarea transparentă. Numai printr-o abordare unită putem dezvolta politici care să reprezinte binele comun și să depășească interesele individuale.

Abordarea mea față de dialogul politic se bazează pe principii de respect, deschidere și empatie. Într-o societate din ce în ce mai polarizată, cred că este esențial să căutăm puncte comune și să ascultăm perspectivele diferite ale tuturor actorilor implicați. Dialogul constructiv nu înseamnă doar a găsi compromisuri, ci și a construi relații de încredere între diversele părți interesate.

Pentru a dezvolta soluții, consider că este important să ne concentrăm asupra problemelor care afectează comunitățile noastre, mai degrabă decât asupra ideologiilor politice. De asemenea, încurajez participarea cetățenilor în procesul decizional, astfel încât vocea fiecăruia să fie ascultată și luată în considerare. Prin dialog și colaborare, putem construi o politică mai echitabilă și mai inclusive, care să reflecte diversitatea societății noastre și să promoveze binele comun.

18. Credeți că o persoană cu experiență în asistența socială poate aduce o valoare adăugată în Parlament? Cum v-ar ajuta această experiență în procesul decizional?

Răspuns:
Experiența mea de aproximativ 24 de ani în asistența socială îmi oferă o înțelegere profundă a nevoilor oamenilor aflați în dificultate, dar și a specialiștilor din domeniul social. Acest lucru mă ajuta să iau decizii informate, care să răspundă realităților din teren și să îmbunătățească viețile celor vulnerabili, dar și calitatea condițiilor de muncă a profesioniștilor.

Consider că o persoană cu experiență în asistența socială poate aduce o valoare semnificativă în Parlament. Această experiență oferă o perspectivă unică asupra problemelor cu care se confruntă comunitățile, în special cele vulnerabile.Iată câteva moduri în care această expertiză ar putea influența procesul decizional:

1. Înțelegerea nevoilor comunității: Experiența în asistența socială permite identificarea și înțelegerea profundă a nevoilor și provocărilor cu care se confruntă oamenii în viața de zi cu zi. Această înțelegere poate conduce la politici publice mai bine direcționate și adaptate.
2. Elaborarea de politici eficiente: Cunoscând realitățile sociale, pot contribui la crearea de soluții bazate pe fapte și dovezi, care să abordeze problemele reale ale societății, cum ar fi sărăcia, accesul la servicii de sănătate, educația și drepturile omului.
3. Promovarea incluziunii: Având o bază solidă în lucrul cu grupuri vulnerabile, pot apăra drepturile acestor grupuri și pot ajuta la dezvoltarea politicilor care promovează egalitatea și incluziunea socială.
4. Colaborarea interinstituțională: Experiența mea în asistența socială poate facilita colaborarea cu diverse organizații și instituții, promovând parteneriate care să sprijine dezvoltarea comunităților și a programelor sociale.
5. Evaluarea impactului: Cunoștințele dobândite în evaluarea nevoilor și intervențiilor sociale pot ajuta la monitorizarea și evaluarea impactului politicilor adoptate, asigurându-mă că acestea au efectul dorit asupra populației.

În concluzie, experiența mea în asistența socială poate contribui semnificativ la un proces decizional mai empatic și mai eficient, ceea ce ar duce la îmbunătățirea calității vieții în comunități.

19. Care sunt modelele sau persoanele care v-au inspirat în cariera profesională și politică? Cum v-a influențat aceste exemple în formarea viziunii dumneavoastră?

Răspuns:

În cariera mea, am avut privilegiul de a fi influențată de câteva personalități remarcabile care au lăsat o amprentă profundă asupra viziunii mele profesionale și politice. Printre aceștia se numără o serie dintre profesorii mei universitari care m-au îndrumat, modelat și susținut profesional: Vasile Miftode, Vasile Astărăstoaei, Dumitru Stan, Doru Buzducea, Ștefan Cojocaru, dar și specialiști Ionel Calapod, Ion Florin, Ticu Ioan, Niculina Karacsony oameni care au demonstrat un devotament extraordinar față de binele comun și care au acționat cu integritate și profesionalism, chiar și în situații mai puțin plăcute. Mentorii mei m-au învățat că fiecare voce contează și că schimbarea este posibilă prin acțiuni concrete și de colaborare. De asemenea,mi-au arătat cum empatia și ascultarea sunt esențiale în conducerea unei echipe sau a unei comunități.

Acești mentori m-au îndrumat să dezvolt o abordare bazată pe valori, punând întotdeauna oamenii înaintea intereselor personale. În urma exemplelor lor, am învățat să am curajul de a mă exprima, dar și responsabilitatea de a acționa în mod etic. Această viziune mi-a modelat parcursul profesional, încurajându-mă să mă implic în proiecte care aduc beneficii reale comunității și să caut soluții sustenabile pentru problemele cu care ne confruntăm.

Astfel, inspirația pe care am primit-o de la acești lideri nu doar că m-a motivat, dar mi-a și oferit un cadru de referință pentru luarea deciziilor în cariera mea, ghidându-mă să rămân fidelă valorilor morale pe care le propăvăduiesc.

20. Ce mesaj ați dori să transmiteți electoratului din Iași și din întreaga țară cu privire la candidatura dumneavoastră?

Răspuns:

Dragi ieșeni și cetățeni ai României,

Vă mulțumesc că ați ales să citiți acest interviu până la ultima întrebare. Consider că v-am atras atenția cu idei bune, frumose și realizabile.

Îmi doresc să fiu o voce autentică în Parlament, să reprezint Iașul și pe toți colegii mei din domeniul social.

Candidatura mea nu este doar un demers personal, ci o promisiune de a fi vizibilă în Parlament.

Îmi doresc să aduc în discuție problemele cu care ne confruntăm zi de zi și să mă lupt pentru soluții care să asigure un mediu just și echitabil pentru toți. Cred cu tărie că fiecare român merită să trăiască o viață demnă, iar acest lucru se poate realiza doar prin unitate, transparentă și responsabilitate.

În calitate de reprezentant al Iașului, mă angajez să fiu un susținător al inițiativelor care promovează coeziunea socială, accesul la educație de calitate, sănătate pentru toți și dezvoltare durabilă. Împreună, putem transforma provocările în oportunități și visurile în realitate.

Vă invit să ne unim forțele pentru a construi o Românie în care fiecare voce este auzită și fiecare persoană are șansa de a contribui la binele comun. Haideți să începem împreună acest parcurs!

Cu stimă și respect,

Roxana Necula – candidat PSD la Senatul României

Noiembrie 2024