Unul dintre cele mai frustrante aspecte ale traficului din Iași sunt semafoarele. Acestea sunt amplasate aproape peste tot și par mai mult să frâneze circulația decât să o fluidizeze. În multe cazuri, timpii de așteptare sunt extrem de mari, iar succesiunea semaforică este adesea ineficientă, astfel că orașul devine un vast labirint de semafoare care stopează fluxul natural al vehiculelor.
Mai mult, prezența limitatoarelor de viteză pe străzile deja aglomerate face ca orice deplasare să devină o adevărată provocare, atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni. Nici efectul ‘benefic’ al benzilor unice nu se intrevede, la un an si jumatate de la implementarea acestei solutii considerata de soferi total falimentara.
“Eu sunt sofer de camion. Cel mai urat oras de tranzitat de la un capat la altul este Iasi. Semafor dupa semafor, asa ceva nu am vazut nicaieri in Europa, oricare oras mare care se respecta are o centura, nu sa treci printe blocuri. Pot sa zic, ca la Oradea mai rar in Romania”, a precizat pe pagina noastra de Facebook, Calin T. un sofer profesionist.
În ciuda acestor dificultăți evidente, autoritățile locale par să fie depășite de amploarea problemei. De ani buni, se discută despre necesitatea construirii unor noi pasaje, poduri și variante ocolitoare, dar, în realitate, nu s emisca nimic. Chiar și proiectele deja anunțate sau aflate în diverse stadii de planificare au întâmpinat multiple întârzieri, din cauza birocrației sau a lipsei de finanțare. Deși sumele pentru dezvoltarea infrastructurii sunt, în teorie, alocate, puține sunt proiectele care avansează într-un ritm care să răspundă nevoilor tot mai stringente ale orașului.
La dezbaterea organizata saptamana trecuta de “Moldova Vrea Autostrada”, Mihai Chirica s-a plans ca intr-o luna de zile, soseaua Nicolina este tranzitata de 1 milion de autovehicule. Intrebat despre solutii, primarul a facut ce stie mai bine, sa bata campii despre Republica Moldova si ce importanta este Autostrada A8.
O altă soluție pentru fluidizarea traficului ar fi crearea unor variante ocolitoare, care să permită ocolirea zonelor centrale, însă aceste proiecte sunt departe de a fi realitate. Traseele de transport alternativ, cum ar fi drumuri periferice care să preia o parte din fluxul de trafic, rămân, de multe ori, doar pe hârtie. În lipsa unor soluții concrete, traficul din Iași continuă să se blocheze în fiecare zi, iar impactul asupra calității vieții locuitorilor este tot mai evident.
În concluzie, traficul din Iași reprezintă o problemă complexă, care nu poate fi rezolvată prin măsuri de mică amploare, cum ar fi simpla instalare de semafoare și limitatoare de viteză. Autoritățile trebuie să acționeze decisiv și să investească în proiecte mari de infrastructură care să descongestioneze orașul și să creeze alternative reale pentru locuitori. De altfel, acest tip de investiții sunt imperios necesare pentru ca Iașul să rămână un oraș atractiv și funcțional.
