Ungaria desfășoară sisteme de apărare aeriană în apropierea graniței cu Ucraina, invocând riscuri crescute după ce Occidentul a permis folosirea armelor cu rază lungă de acțiune în interiorul teritoriului rus, a declarat ministrul Apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky. Ministrul a ordonat desfășurarea sistemelor de apărare aeriană în regiunile de nord-est ale țării, spunând că „războiul a intrat în cea mai periculoasă fază”.
Szalay-Bobrovniczky a atribuit această escaladare și anume relaxarea restricțiilor asupra atacurilor ucrainene cu arme occidentale și a legat-o de aprobarea de către președintele rus Vladimir Putin a unei doctrine nucleare actualizate.
Această decizie vine după ce două rachete rusești au fost doborâte pe 17 noiembrie în regiunea Zakarpattia, cea mai vestică regiune a Ucrainei, care se învecinează cu Ungaria și găzduiește aproximativ 75.000 de etnici maghiari.
Cu acea ocazie, ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a spus că este necesar să „întărim eforturile pentru a aduce pacea”, deoarece „fiecare zi aduce cu sine riscul escaladării războiului”.
Budapesta a criticat și obstrucționat constant sprijinul militar occidental pentru Ucraina, susținând că ar duce la o escaladare și a menținut legături calde cu Moscova pe tot parcursul războiului la scară largă.
Anterior, dronele și rachetele rusești lansate în timpul atacurilor asupra Ucrainei au trecut în spațiul aerian al altor țări, și anume Polonia, Letonia, România, Moldova și Belarus.
Cea mai recentă evoluție din Ungaria vine după o serie de rezoluții din ce în ce mai puternice ale aliaților occidentali ai Ucrainei.
După ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a promis că administrația Biden va consolida sprijinul pentru Kiev înainte de învestirea președintelui ales Donald Trump, președintele Joe Biden, pe 17 noiembrie, a permis Ucrainei să folosească rachete ATACMS pentru a lovi adânc în interiorul teritoriului rus.
