Direcția Silvică Iași intenționează să defrișeze părți importante din pădurea Dobrovăț. Este vorba de un măcel ecologic în urma căruia vor fi tăiați mii de copaci. În acest sens, instituția a alocat aproximativ 2 milioane de lei pentru plata unei firme ce urmează a fi contractată pentru tăierea, pe parcursul anului viitor, a aproximativ 6000 de metri cubi de lemn, ceea ce înseamnă defrișări masive, de ordinul a câtorva mii de copaci. Pe lângă pădurea Dorobăț vor mai afectate suprafețe însemnate de fond forestier din județul Iași ce vor fi defrișate de Ingka Investments Forest Assets pentru IKEA
Romsilva prin Direcția Silvică Iași a alocat 1.892.166 lei pentru contractarea unor servicii de exploatare forestieră din Ocolul Silvic Dobrovăț, pe întreaga perioadă a anului viitor. Sunt prevăzute tăieri de masă lemnoasă de aproximativ 6000 metri cubi. În condițiiile în care lemnul de esență tare cântărește, uscat, între 750-850 kg pe 1 m³ plin, în pădurea Dobrovăț ar urma să aibă loc o defrisare în masă a cel putin 5000 de copaci. Arborii astfel tăiați vor fi valorificați ca lemn de foc sau lemn de lucru, pentru prelucrări lemnoase, către firme de profil.
Tot în cursul acestui an, Agenția de Mediu a dat avize favorabile pentru amenajamentul silvic al fondului forestier deținut de SC Ingka Investments Forest Assets . Prin acest amenajament silvic, în fapt un plan de recoltare a masei lemnoase, firma Ingka , o falangă a grupului IKEA, va începe defrișări masive în pădurile proprietate de pe raza localității Sirețel.
În cursul acestui an, activiștii de mediu ai Agent Green şi Bruno Manser Fonds (BMF), au avertizat asupra faptului că IKEA, prin Ingka Investments, contribuie la degradarea rapidă a pădurilor din România, inclusiv a pădurilor seculare şi a altor păduri cu valoare ridicată de conservare, fiind identificate peste 50 de suspiciuni de încălcare a legislaţiei româneşti sau comunitare, şi practici forestiere necorespunzătoare, cu impact grav asupra habitatelor şi speciilor.
Pădurile Iașului au devenit pepinierele de aprovizionare ale IKEA
Potrivit activiştilor de mediu, aceste multiple constatări indică faptul că „nu discutăm despre cazuri izolate, ci despre un model constant de exploatare forestieră distructivă”.
„Acest model este vizibil în toate pădurile pe care le-am vizitat, fie că sunt în proprietatea Ingka sau alimentează lanţul de aprovizionare IKEA. În mod clar, aceasta arată că IKEA şi Grupul Ingka nu respectă nici politicile UE privind conservarea naturii şi clima, nici propriile standarde de sustenabilitate declarate. În schimb, se pare că aceştia profită în mod sistematic de lacunele şi zonele gri existente în legislaţia românească şi de aplicarea deficitară a acesteia, pentru a maximiza extracţia de lemn„, arată datele cercetării.
Activiştii de mediu consideră că IKEA/Ingka Investments ar trebui să fie mai prudentă, în calitate de cel mai mare cumpărător şi retailer de lemn din lume şi cel mai mare proprietar privat de păduri din România, cu aproximativ 51.000 ha de pădure.
„Principalele noastre constatări se bazează pe investigaţii pe teren în nouă zone forestiere şi trei unităţi de prelucrare a lemnului, precum şi pe o analiză aprofundată a amenajamentelor silvice şi a altor documente oficiale. Şapte dintre zonele forestiere selectate sunt păduri deţinute de Ingka şi două sunt păduri legate de lanţul de aprovizionare IKEA. În toate pădurile analizate, am identificat dovezi ale exploatării comerciale intensive, în principal prin tăieri progresive, care au lăsat în urmă ecosisteme forestiere grav degradate, inclusiv în păduri cu valoare ridicată de conservare situate în arii protejate. Am documentat exemple extreme de degradare şi eroziune a solului, adesea observate pe peisaje sterile, cu regenerare forestieră redusă sau inexistentă”, mai arată raportul.
Alte exploatări forestiere au fost avizate de Agenția de Mediu în amenajamentul fondului forestier aparținând persoane fizice Sturdza Mihai în Codrii Pașcanilor și în amenajamentul silvic de pe raza localității Handoca ce aparține unei grupări de afaceriști printre care Handoca Dan, Juncu Irina, Stemat – Cutzonică Gabriel Corneliu, Handoca Mihai Alexandru, Radu Adriana, Iordache Vergiliu, Petru și Vasile, Dabija Anca Mariana, Munteanu Rose Margareta, Munteanu Petru și Haucă Teodor.
